|
ASEZARE GEOGRAFICA
Judetul Constanta este situat in extremitatea sud-estica a Romaniei fiind limitat de marea Neagra la est, iar la nord de judetul Tulcea. Spre vest Dunarea desparte judetul Constanta de judetele Calarasi, Ialomita si Braila, iar la sud se afla o parte din frontiera de stat a tarii noastre cu Bulgaria.
Avand o suprafata de 7.071 km2, judetul Constanta reprezinta 3% din teritoriul Romaniei, ocupand locul 8 intre judetele Romaniei. Structura administrativ teritoriala a judetului Constanta cuprinde 3 municipii, 9 orase, 58 de comune si 189 sate.
POPULATIE
Conform informatiilor disponibile in pagina de internet a Directiei Judetene de Statistica Constanta -
www.constanta.insse.ro - la data de 1 iulie 2015, datele statistice referitoare la populatia cu domiciliul in judet sunt urmatoarele:
- Total persoane = 769.666, din care: 395.511 femei ( 51,39%) si 374.155 barbati (48,61%)
- Densitate = 108,8 locuitori pe kmp.
- Populatie urbana = 536.910 (69,76%)
- Populatie rurala = 232.756 (30,24%)
- Populatie civila ocupata la sfarsitul anului 2014 = 291.600 persoane (37,89%)
RELIEF
In judetul Constanta predomina relieful de podis cu altitudine redusa, cu valori sub 200m, doar in nordul judetului altitudinea atingand pe alocuri 250m.
Podisul Casimcea ocupa partea de nord a judetului, iar in partea de sud se intinde Podisul Dobrogei de Sud care seamana cu o campie inalta, avand un aspect calcaros. Litoralul Marii Negre este format la nord din cordoane de nisip, care separa lacurile de mare, iar in partea sudica se remarca o faleza abrupta formata din calcare si loess cu inaltimi de 15-30 m.
RETEA HIDROGRAFICA
In partea estica a judetului Constanta se afla Marea Neagra, cea mai importanta unitate hidrografica a judetului Constanta. Datorita asezarii geografice, Marea Neagra este o mare continentala. Suprafata Marii Negre este de 411.540 km2, iar adancimea maxima este de peste 2.211 m. Datorita configuratiei tarmului si reliefului submarin, adancimea apei este mai mica in jurul malului romanesc. Salinitatea este de 20-22 la mie la suprafata apei, iar in adancime ajunge pana la 28 la mie. Datorita aportului de apa dulce, salinitatea apei scade odata cu apropierea de tarm (pentru ca se varsa multe ape dulci in mare).
Reteaua hidrografica este formata din urmatoarele cursuri de ape: Dunarea (pe o distanta de 137 m), Valea Carasu, Valea Baciu si Casmicea. Reteaua hidrografica mai cuprinde si lacuri naturale si de lunca, lagune cum ar fi Oltina, Istria, Sinoe, Corbu, Techirghiol, Tasaul, Nuntasi, Siutghiol, Tatlageac, Mangalia, precum si limanele marine.
De asemenea, s-au dat in exploatare Canalul Dunare-Marea Neagra pe o distanta de 64,2 km, Canalul Poarta Alba-Midia pe o distanta de 27,5 km si alte canale de irigatii din Valea Carasu.
CLIMA
Regimul climatic temperat-continental caracteristic judetului Constanta este influentat de pozitia geografica, situandu-se intre Dunare si Marea Neagra, precum si de particularitatile fizico-geografice ale teritoriului. In zona litorala, climatul temperat-continental prezinta o influenta marina. Climatul maritim este caracterizat prin veri a caror caldura este atenuata de briza marii si ierni blande, marcate de vanturi puternice si umede ce bat dinspre mare.
Valorile temperaturilor medii anuale variaza intre 100C in nordul si centrul judetului si peste 110C in sud. Variatiile multianuale nu depasesc 40C.
Precipitatiile anuale variaza intre 400 litri/m2 si 500 litri/m2, zona cea mai saraca in precipitatii fiind litoralul unde valoarea cantitatii de precipitatii se situeaza sub 400 litri/m2.
FLORA SI FAUNA
In judetul Constanta s-au dezvoltat specii de plante care s-au adaptat conditiilor climatice de umiditate redusa, caracteristice vegetatiei de stepa (elemente floristice est-europene si specii mediteraneene si balcanice) si celei de nisipuri (zona ingusta de-a lungul litoralului Marii Negre).
Specificul faunei este determinat de conditiile naturale ale judetului - in zona litoralului intalnindu-se diferite specii de reptile si mai multe specii de pescarusi. Printre animalele care traiesc pe teritoriul judetului se numara iepurii, dihorii, lupii, vulpile etc.
REZERVATII NATURALE
Masivul Cheia
Pe malul stang al Vaii Casimcea, in dreptul satului Cheia, se gaseste masivul Cheia. Rezervatia ocupa o suprafata de 285 ha si are circa 565 specii rare de flora.
Rezervatia Fantanita-Murfatlar
Pusa sub ocrotire in anul 1932, rezervatia este situata la 1 km sud de podgoria Murfatlar, pe partea stanga a soselei Constanta-Ostrov. Rezervatia ocupa o suprafata de 19,70 ha si este inclusa in padurea Murfatlar, a carei suprafata este de 641 ha. Incepand cu anul 1962 rezervatia este ocrotita de lege si are specii rare cum ar fi: usturoiul, inul dobrogean, colilia, spinul de Murfatlar, zambila, precum si specii cu areal exclusiv dobrogean: cimbrul, pesma, migdalul pitic, bujorul de stepa, ricinul, etc. In aceasta zona traieste broasca testoasa dobrogeana, a carei arie de raspandire in tara noastra se limiteaza la cateva puncte din stepa Dobrogei.
Numeroasele specii floristice si valoarea peisagistica a zonei fac din aceasta rezervatie un important punct de atractie pentru turisti.
Dunele litorale de la Agigea
Situata in comuna Agigea, la o distanta de 50 m de litoralul Marii Negre, rezervatia ocupa o suprafata de circa 25 ha. Rezervatia ocroteste 120 de specii de plante, printre care se numara varza de nisip, carcelel, troscotul de nisip, pelinul de nisip, rogozul de nisip, lucerna si castravetele de nisip. Dintre speciile rare se gasesc volbura de nisip, cuisoara de nisip etc.
Padurea Hagieni
In Podisul Dobrogei de Sud, nu departe de lacul Mangalia, intre satele Hagieni si Albesti se intinde Padurea Hagieni. Padurea ocupa 584 ha, din care rezervatia propriu-zisa ocupa 207,40 ha.
Rezervatia forestiera cuprinde trei parti: o parte centrala de 100 ha acoperita de stejari si carpinita, care alterneaza cu poieni si este numita “Cazane”, partea de vest cu vai stancoase si poieni de colilie avand o suprafata de 28 ha si partea nordica a rezervatiei numita “Cascaia”.
Padurea Hagieni este ocrotita din anul 1962 si adaposteste numeroase specii: vioreaua, brebenelul, brandusa aurie, zambilele, ruscuta de primavara, stanjenelul, bujorul, coada soricelului, colilia, stejarul pufos, iasomia, paliurul, stanjenelul, sipica, etc.
Fauna este reprezentata in Padurea Hagieni prin: broasca testoasa de uscat dobrogeana, coluberul, vipera de padure si diverse specii de paianjen.
Lacul Techirghiol
Situata in apropierea localitatii cu acelasi nume, rezervatia este reprezentata de cel mai intins lac salin din tara noastra, cu o suprafata de 10,7 kmp.
Datorita salinitatii ridicate, lacul este populat de o microfauna care s-a adaptat mediului salin. Microfauna care populeaza apa lacului este reprezentata de bacterii, alge verzi, larve de insecte, crustacee, la care se adauga peste 124 specii de pasari.
Extremitatea vestica a Techirghiolului este bogata in izvoare dulci.
Canarelele de la Harsov
In apropierea orasului Harsova, pe malul Dunarii, langa ruinele vechiului castru roman Carsium se afla Canarelele de la Harsov. Rezervatia se intinde pe o suprafata de 5,30 ha si a fost declarata monument al naturii, datorita importantei sale stiintifice. Calcarele jurasice existente in aceasta zona au fost studiate incepand cu anul 1867, astfel identificandu-se diferite specii de corali, spongieri etc.
Pesterile de la Gurile Dobrogei
In apropierea comunei Limanu, pe malul drept al soselei Gura Dobrogei-Vistorna se gaseste rezervatia ce cuprinde pesterile Limanu, Liliecilor si La Adam. Cea mai mare pestera din Valea Casimcea este Pestera Liliecilor, care are o lungime de 480 m, unde s-au descoperit resturile a peste 20 de specii fosile. O fauna bogata de fosile cuprinzand 39 de specii a fost descoperita in pestera La Adam, pestera renumita prin fauna cuaternara.
Rezervatia adaposteste mari colonii de lilieci, precum si specii rare cum ar fi paianjenul, isopodul etc.
Punctul fosilifer de la Aliman
Situata in Dobrogea de Sud, langa comuna Aliman, in Valea Urluia, rezervatia ocupa o suprafata de 14,62 ha si adaposteste lacurile Sarpul si Vederoasa. Rezervatia are o mare valoare stiintifica, fiind declarata monument al naturii.
Punctul fosilifer Seimenii Mari
Rezervatia este situata langa comuna Seimeni, pe malul Dunarii, la 9 km de Cernavoda si ocupa o suprafata de 0,50 ha. Rezervatia adaposteste o fauna fosila specifica cuprinzand circa 60 de specii.
Punctul fosilifer Cernavoda
Situata in sudul Vaii Carasu, langa Cernavoda, rezervatia ocupa o suprafata de 3 ha. Punctul fosilifer de la Cernavoda cuprinde o fauna fosila bogata reprezentata de cele 72 de specii si a fost declarat monument al naturii.
Reciful de la Topalu
Intre Cernavoda si Harsova, pe malul Dunarii, se gaseste, la 3 km de comuna Topalu, rezervatia Reciful de la Topalu. Ocupand o suprafata de 8 ha, rezervatia cuprinde un complex de calcare de varsta jurasica a caror fauna include corali, resturi de viermi, spongieri calcarosi, etc. |
