LEGE nr. 215 din 23 aprilie 2001 (*republicata*)

administratiei publice locale

EMITENT:      PARLAMENTUL  

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 123 din 20 februarie 2007  

 

*) Republicatã în temeiul art. III din Legea nr. 286 din 29 iunie 2006  pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 18 iulie 2006, și rectificata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 13 septembrie 2006, dându-se textelor o noua numerotare.

   Legea administrației publice locale nr. 215/2001  a fost publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001 și, ulterior adoptãrii, a mai fost modificatã și completatã prin:

  - Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 74/2001  pentru completarea art. 152 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 25 mai 2001, aprobatã cu modificãri și completãri prin Legea nr. 738/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 802 din 14 decembrie 2001;

  - Legea nr. 216/2002  pentru modificarea alin. (1) al art. 103 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 29 aprilie 2002;

  - Legea nr. 161/2003  privind unele mãsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnitatilor publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea coruptiei, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003;

  - Legea nr. 141/2004  pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 4 mai 2004, rectificata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 7 mai 2004;

  - Legea nr. 340/2004  privind instituția prefectului, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 658 din 21 iulie 2004;

  - Legea nr. 393/2004  privind Statutul aleșilor locali, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004.

 

    CAP. I

  Dispoziții generale

  SECȚIUNEA 1

  Regimul general al autonomiei locale

    ART. 1

  (1) Prezenta lege reglementeazã regimul general al autonomiei locale, precum și organizarea și funcționarea admnistratiei publice locale.

  (2) În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au urmãtoarele semnificatii:

  a) activitãți de administrație social-comunitara - acțiunile prin care se concretizeazã relația autoritãților administrației publice locale cu asociațiile de proprietari de pe raza unitãții administrativ-teritoriale;

  b) aglomerari urbane - asociațiile de dezvoltare intercomunitara constituite pe baza de parteneriat între municipii, altele decât cele prevãzute la lit. j), și orașe, împreunã cu localitãțile urbane și rurale aflate în zona de influenta;

  c) asociații de dezvoltare intercomunitara - structurile de cooperare cu personalitate juridicã, de drept privat, înființate, în condițiile legii, de unitãțile administrativ-teritoriale pentru realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii publice;

  d) autoritãți deliberative - consiliul local, consiliul județean, Consiliul General al Municipiului București, consiliile locale ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor;

  e) autoritãți executive - primãrii comunelor, orașelor, municipiilor, ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, primarul general al municipiului București și președintele consiliului județean;

  f) consilii locale - consilii comunale, orãșenești, municipale și consiliile subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor;

  g) organisme prestatoare de servicii publice și de utilitate publica de interes local sau județean - denumirea generica ce include:

  1. instituții publice și servicii publice înființate și organizate prin hotãrâri ale autoritãților deliberative, denumite în continuare instituții și servicii publice de interes local sau județean;

  2. societãți comerciale și regii autonome înființate sau reorganizate prin hotãrâri ale autoritãților deliberative, denumite în continuare societãți comerciale și regii autonome de interes local sau județean;

  3. asociații de dezvoltare intercomunitara;

  4. furnizori de servicii sociale, de drept public ori privat, care acorda servicii sociale în condițiile prevãzute de lege;

  5. asociații, fundații și federații recunoscute ca fiind de utilitate publica, în condițiile legii;

  6. operatori de servicii comunitare de utilitãți publice locale sau județene;

  h) subdiviziuni administrativ-teritoriale ale municipiilor - sectoarele municipiului București sau alte subdiviziuni ale municipiilor, ale cãror delimitare și organizare se fac prin lege;

  i) unitãți administrativ-teritoriale - comune, orașe și județe; în condițiile legii, unele orașe pot fi declarate municipii;

  j) zona metropolitana - asociația de dezvoltare intercomunitara constituitã pe baza de parteneriat între capitala României sau municipiile de rangul I și unitãțile administrativ-teritoriale aflate în zona imediata.

    ART. 2

  (1) Administrația publica în unitãțile administrativ-teritoriale se organizeazã și funcționeazã în temeiul principiilor descentralizãrii, autonomiei locale, deconcentrarii serviciilor publice, eligibilitãții autoritãților administrației publice locale, legalitãții și al consultãrii cetãțenilor în soluționarea problemelor locale de interes deosebit.

  (2) Aplicarea principiilor prevãzute la alin. (1) nu poate aduce atingere caracterului de stat național, unitar și indivizibil al României.

    ART. 3

  (1) Prin autonomie localã se înțelege dreptul și capacitatea efectivã a autoritãților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivitãților locale pe care le reprezintã, treburile publice, în condițiile legii.

  (2) Acest drept se exercita de consiliile locale și primari, precum și de consiliile județene, autoritãți ale administrației publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat.

  (3) Dispozițiile alin. (2) nu aduc atingere posibilitatii de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice alta forma de participare directa a cetãțenilor la treburile publice, în condițiile legii.

  (4) Prin colectivitate localã se înțelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorialã.

    ART. 4

  (1) Autonomia localã este numai administrativã și financiarã, fiind exercitatã pe baza și în limitele prevãzute de lege.

  (2) Autonomia localã privește organizarea, funcționarea, competentele și atribuțiile, precum și gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparțin comunei, orașului, municipiului sau județului, dupã caz.

    ART. 5

  (1) Autoritãțile administrației publice locale exercita, în condițiile legii, competente exclusive, competente partajate și competente delegate.

  (2) Autonomia localã conferã autoritãților administrației publice locale dreptul ca, în limitele legii, sa aibã inițiative în toate domeniile, cu excepția celor care sunt date în mod expres în competenta altor autoritãți publice.

    ART. 6

  (1) Raporturile dintre autoritãțile administrației publice locale din comune, orașe și municipii și autoritãțile administrației publice de la nivel județean se bazeazã pe principiile autonomiei, legalitãții, responsabilitãții, cooperãrii și solidaritãții în rezolvarea problemelor întregului județ.

  (2) În relațiile dintre autoritãțile administrației publice locale și consiliul județean, pe de o parte, precum și între consiliul local și primar, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.

    ART. 7

  Descentralizarea competentelor cãtre autoritãțile administrației publice locale se face cu respectarea principiilor și regulilor prevãzute de Legea-cadru a descentralizãrii.*)

----

  *) Legea-cadru a descentralizãrii nr. 195/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 25 mai 2006.

    ART. 8

  (1) Autoritãțile administrației publice centrale vor consulta, înainte de adoptarea oricãrei decizii, structurile asociative ale autoritãților administrației publice locale, în toate problemele care le privesc în mod direct, potrivit legii.

  (2) Structurile asociative ale autoritãților administrației publice locale sunt:

  a) Asociația Comunelor din România;

  b) Asociația Orașelor din România;

  c) Asociația Municipiilor din România;

  d) Uniunea Nationala a Consiliilor Județene din România;

  e) alte forme asociative de interes general, constituite potrivit legii.

    ART. 9

  (1) În cadrul politicii economice naționale, comunele, orașele, municipiile și județele au dreptul la resurse financiare proprii, pe care autoritãțile administrației publice locale le stabilesc, le administreazã și le utilizeazã pentru îndeplinirea competentelor și atribuțiilor ce le revin, în condițiile legii.

  (2) Resursele financiare de care dispun autoritãțile administrației publice locale trebuie sa fie corelate cu competentele și cu atribuțiile prevãzute de lege.

    ART. 10

  Autoritãțile administrației publice locale administreazã sau, dupã caz, dispun de resursele financiare, precum și de bunurile proprietate publica sau privatã ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, în conformitate cu principiul autonomiei locale.

    ART. 11

  (1) Doua sau mai multe unitãți administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competentelor autoritãților lor deliberative și executive, sa coopereze și sa se asocieze, în condițiile legii, formând asociații de dezvoltare intercomunitara, cu personalitate juridicã, de drept privat și de utilitate publica. Asociațiile de dezvoltare intercomunitara sunt de utilitate publica, prin efectul prezentei legi, prin derogare de la prevederile Ordonanței Guvernului nr. 26/2000  cu privire la asociații și fundații, aprobatã cu modificãri și completãri prin Legea nr. 246/2005 .

  (2) Asociațiile de dezvoltare intercomunitara se constituie în condițiile legii, în scopul realizãrii în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal sau regional ori al furnizarii în comun a unor servicii publice. Zonele metropolitane și aglomerarile urbane constituite cu acordul expres al consiliilor locale ale unitãților administrativ-teritoriale componente au ca scop dezvoltarea infrastructurilor și a obiectivelor de dezvoltare de interes comun. Autoritãțile deliberative și executive de la nivelul fiecãrei unitãți administrativ-teritoriale componente isi pãstreazã autonomia localã, în condițiile legii.

  (3) Unitãțile administrativ-teritoriale au dreptul ca, în limitele competentelor autoritãților lor deliberative și executive, sa coopereze și sa se asocieze și cu unitãți administrativ-teritoriale din strãinãtate, în condițiile legii, prin hotãrâri ale consiliilor locale sau consiliilor județene, dupã caz.

  (4) Pentru protecția și promovarea intereselor lor comune, unitãțile administrativ-teritoriale au dreptul de a adera la asociații naționale și internaționale, în condițiile legii.

    ART. 12

  (1) Asociațiile de dezvoltare intercomunitara se finanțeazã prin contribuții din bugetele locale ale unitãților administrativ-teritoriale membre, precum și din alte surse, în condițiile legii.

  (2) Guvernul sprijinã asocierea unitãților administrativ-teritoriale prin programe naționale de dezvoltare. Aceste programe sunt finanțate anual prin bugetul de stat și sunt prevãzute distinct în cadrul bugetului Ministerului Administrației și Internelor, în condițiile legii privind finanțele publice locale.

  (3) Consiliile județene pot iniția și derula programe județene de dezvoltare, finanțate din bugetul local al județului și prevãzute distinct în cadrul acestuia.

    ART. 13

  (1) Asociațiile de dezvoltare intercomunitara sunt conduse de un consiliu de administrație compus din reprezentanți ai unitãților administrativ-teritoriale componente, desemnați de consiliul local sau de consiliul județean, la propunerea primarului, respectiv a președintelui consiliului județean, precum și la propunerea consilierilor locali sau județeni, dupã caz.

  (2) Consiliul de administrație este condus de un președinte ales cu votul majoritãții membrilor sãi.

  (3) Pentru realizarea obiectivelor proprii, consiliul de administrație poate infiinta un aparat tehnic, finanțat din resursele asociației de dezvoltare intercomunitara.

  (4) Organizarea și modul de funcționare a consiliului de administrație și a aparatului tehnic sunt stabilite prin actul de înființare și statutul asociației de dezvoltare intercomunitara, aprobate prin hotãrârile consiliilor locale, respectiv județene asociate.

    ART. 14

  Unitãțile administrativ-teritoriale pot încheia între ele acorduri și pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la inițierea și la realizarea unor programe de dezvoltare zonala sau regionala, în baza hotãrârilor adoptate de consiliile locale ori județene, dupã caz, în condițiile legii.

    ART. 15

  (1) Unitãțile administrativ-teritoriale limitrofe zonelor de frontiera pot încheia între ele înțelegeri de cooperare transfrontaliera cu structuri similare din statele vecine, în condițiile legii.

  (2) Unitãțile administrativ-teritoriale, prin primari, respectiv președinții consiliilor județene, transmit Ministerului Afacerilor Externe, spre avizare conformã, proiectele de înțelegeri de cooperare pe care acestea intenționeazã sa le încheie cu unitãțile administrativ-teritoriale din alte tari, înainte de supunerea lor spre adoptare de cãtre consiliile locale sau județene, dupã caz.

  (3) Prin înțelegerile de cooperare transfrontaliera pot fi create și pe teritoriul României organisme care sa aibã, potrivit dreptului intern, personalitate juridicã. Aceste organisme nu au, în sensul prezentei legi, competente administrativ-teritoriale.

  (4) Unitãțile administrativ-teritoriale care au încheiat înțelegeri de cooperare transfrontaliera au dreptul sa participe în alte state la organismele create prin respectivele înțelegeri, în limita competentelor ce le revin, potrivit legii.

    ART. 16

  (1) Initiativa unitãților administrativ-teritoriale de a coopera și de a se asocia cu unitãți administrativ-teritoriale din strãinãtate, precum și de a adera la o asociație internationala a unitãților administrativ-teritoriale va fi comunicatã Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Administrației și Internelor.

  (2) Proiectele de înțelegeri de cooperare pe care unitãțile administrativ-teritoriale intenționeazã sa le încheie cu unitãți administrativ-teritoriale din alte tari vor fi transmise spre avizare Ministerului Afacerilor Externe, prin primari, respectiv președinții consiliilor județene, înainte de supunerea lor spre adoptare de cãtre consiliile locale sau consiliile județene, dupã caz.

  (3) Avizele prevãzute la alin. (2) trebuie emise în termen de 30 de zile de la primirea solicitãrii. În caz contrar se va considera ca nu sunt obiecții și proiectul respectiv poate fi supus spre aprobare consiliului local sau județean interesat.

  (4) Responsabilitatea privind înțelegerile de cooperare încheiate de unitãțile administrativ-teritoriale revine în exclusivitate acestora.

    ART. 17

  Consiliile locale și consiliile județene pot hotãrî asupra participãrii cu capital sau cu bunuri, în numele și în interesul colectivitãților locale pe care le reprezintã, la înființarea, funcționarea și dezvoltarea unor organisme prestatoare de servicii publice și de utilitate publica de interes local sau județean, în condițiile legii.

    ART. 18

  Controlul administrativ și controlul financiar al activitãții autoritãților administrației publice locale se exercita în limitele și în condițiile prevãzute de lege.

    ART. 19

  În unitãțile administrativ-teritoriale în care cetãțenii aparținând minoritãților naționale au o pondere de peste 20% din numãrul locuitorilor, autoritãțile administrației publice locale, instituțiile publice aflate în subordinea acestora, precum și serviciile publice deconcentrate asigura folosirea, în raporturile cu aceștia, și a limbii materne, în conformitate cu prevederile Constituției, ale prezentei legi și ale tratatelor internaționale la care România este parte.

    ART. 20

  (1) Comunele, orașele, municipiile și județele sunt unitãți administrativ-teritoriale în care se exercita autonomia localã și în care se organizeazã și funcționeazã autoritãți ale administrației publice locale.

  (2) Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate.

  (3) Unele orașe pot fi declarate municipii, în condițiile legii.

  (4) În municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale, ale cãror delimitare și organizare se fac potrivit legii.

  (5) Autoritãțile administrației publice locale se pot constitui și în subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor. Aceste autoritãți exercita atribuțiile prevãzute la art. 81 și, respectiv, la art. 83, care se aplica în mod corespunzãtor.

    ART. 21

  (1) Unitãțile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridicã deplina și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscalã și ale conturilor deschise la unitãțile teritoriale de trezorerie, precum și la unitãțile bancare. Unitãțile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.

  (2) În justiție, unitãțile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, dupã caz, de primar sau de președintele consiliului județean.

  (3) Primarul, respectiv președintele consiliului județean, poate imputernici o persoana cu studii superioare juridice de lungã durata din cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean, sau un avocat care sa reprezinte interesele unitãții administrativ-teritoriale, precum și ale autoritãților administrației publice locale respective, în justiție.

  (4) Unitatea administrativ-teritorialã are dreptul sa beneficieze de acoperirea cheltuielilor de judecata stabilite în baza hotãrârii instanței de judecata, inclusiv în situația în care reprezentarea în justiție este asigurata de un consilier juridic din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean.

  (5) Despãgubirile primite de unitãțile administrativ-teritoriale în urma hotãrârilor pronunțate de instanțele de judecata se constituie în venituri la bugetele locale. Despãgubirile pe care trebuie sa le plãteascã unitatea administrativ-teritorialã în urma hotãrârilor pronunțate de instanta de judecata și rãmase definitive sunt asigurate de la bugetul local.

    ART. 22

  Delimitarea teritorialã a comunelor, orașelor, municipiilor și județelor se stabilește prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege și numai dupã consultarea prealabilã a cetãțenilor din unitãțile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizeazã potrivit legii.

  SECȚIUNEA a 2-a

  Autoritãțile administrației publice locale

    ART. 23

  (1) Autoritãțile administrației publice prin care se realizeazã autonomia localã în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orãșenești și municipale, ca autoritãți deliberative, și primãrii, ca autoritãți executive. Consiliile locale și primãrii se aleg în condițiile prevãzute de legea pentru alegerea autoritãților administrației publice locale.

  (2) Consiliile locale și primãrii funcționeazã ca autoritãți ale administrației publice locale și rezolva treburile publice din comune, orașe și municipii, în condițiile legii.

    ART. 24

  În fiecare județ se constituie un consiliu județean, ca autoritate a administrației publice locale, pentru coordonarea activitãții consiliilor comunale, orãșenești și municipale, în vederea realizãrii serviciilor publice de interes județean. Consiliul județean este ales în condițiile legii pentru alegerea autoritãților administrației publice locale.

    ART. 25

  Alesii locali sunt primarul, consilierii locali și consilierii județeni. În asigurarea liberului exercițiu al mandatului lor, aceștia îndeplinesc o funcție de autoritate publica, beneficiind de dispozițiile legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o funcție ce implica exercițiul autoritãții de stat.

    ART. 26

  (1) Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al consilierului județean este de 4 ani. Mandatul se exercita în condițiile legii.

  (2) Consiliul local sau consiliul județean, precum și primarul ales în cursul unui mandat, ca urmare a dizolvãrii consiliului local sau județean, respectiv a vacantei postului de primar, încheie mandatul precedentei autoritãți a administrației publice locale.

  (3) Consiliul local sau consiliul județean, precum și primarul, aleși în urma organizãrii unor noi unitãți administrativ-teritoriale sau în urma dizolvãrii unor consilii, respectiv vacantarii unor posturi de primari, isi exercita mandatul numai pana la organizarea urmãtoarelor alegeri locale generale.

    ART. 27

  În scopul asigurãrii autonomiei locale, autoritãțile administrației publice locale au dreptul sa instituie și sa perceapã impozite și taxe locale, sa elaboreze și sa aprobe bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor, în condițiile legii.

    CAP. II

  Consiliile locale

  SECȚIUNEA 1

  Constituirea consiliului local

    ART. 28

  Consiliile locale sunt compuse din consilieri locali aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de legea pentru alegerea autoritãților administrației publice locale.

    ART. 29

  (1) Numãrul membrilor fiecãrui consiliu local se stabilește prin ordin al prefectului, în funcție de numãrul locuitorilor comunei, orașului sau municipiului, raportat de Institutul Național de Statistica la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, dupã caz, la data de 1 iulie a anului care preceda alegerile, dupã cum urmeazã:

*T*

─────────────────────────────────────────────────────────

 Numãrul locuitorilor comunei,             Numãrul

 orașului sau ai municipiului           consilierilor

─────────────────────────────────────────────────────────

- pana la 3.000                                9

- între 3.001 și 5.000                        11

- între 5.001 și 10.000                       13

- între 10.001 și 20.000                      15

- între 20.001 și 50.000                      17

- între 50.001 și 100.000                     19

- între 100.001 și 200.000                    21

- între 200.001 și 300.000                    23

- între 300.001 și 400.000                    25

- peste 400.000                               27

─────────────────────────────────────────────────────────

*ST*

  (2) Consiliul General al Municipiului București este compus din 31 de consilieri locali.

  (3) Numãrul membrilor consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București se stabilește în funcție de numãrul locuitorilor sectoarelor respective, potrivit alin. (1).

    ART. 30

  (1) Validarea alegerii consilierilor se face de cãtre judecãtoria în raza cãreia se afla unitatea administrativ-teritorialã, de cãtre un judecãtor desemnat de președintele instanței. Cererea de validare a consilierilor locali se depune în termen de 3 zile de la data constatãrii rezultatelor alegerilor, în condițiile legii.

  (2) Cererea introdusã potrivit alin. (1) se judeca în ședința publica, fãrã citarea pãrților.

  (3) Cererea se judeca de urgenta și cu precãdere, în termen de 10 zile de la data depunerii, prin hotãrâre executorie.

  (4) Hotãrârea prevãzutã la alin. (3) estre supusã cãilor de atac prevãzute în cadrul procedurii contencioase, instanta pronunțându-se în termen de 10 zile de la data introducerii cererii de apel sau de recurs, dupã caz.

  (5) Invalidarea mandatului intervine în cazul în care se constata încãlcarea condițiilor de eligibilitate sau dacã alegerea consilierului s-a fãcut prin frauda electoralã, constatatã în condițiile legii.

  (6) Pentru validarea mandatelor candidaților declarați supleanți este aplicabilã aceeași procedura. Pot fi validati numai candidații declarați supleanți care, la data validãrii, fac dovada faptului ca sunt înscriși în partidul politic, alianta politica sau alianta electoralã pe a carei lista au candidat în alegeri.

    ART. 31

  (1) Constituirea consiliilor locale se face în termen de 25 de zile de la data desfãșurãrii alegerilor. Convocarea consilierilor locali aleși și validati în funcție se face de cãtre prefect, în maximum 5 zile de la pronunțarea hotãrârii de validare, în condițiile art. 30. La ședința de constituire participa prefectul sau reprezentantul sau, precum și primarul sau, dupã caz, candidatul declarat câștigãtor la alegerile pentru funcția de primar.

  (2) Ședința se desfãșoarã în condiții legale dacã participa cel puțin majoritatea consilierilor locali aleși și validati. În cazul în care nu se poate asigura aceasta majoritate, ședința se va organiza, în aceleași condiții, peste 3 zile, la convocarea prefectului. Dacã nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituitã, se va proceda la o noua convocare de cãtre prefect, peste alte 3 zile, în aceleași condiții.

  (3) În situația în care consiliul local nu se poate reuni nici la a treia convocare din cauza absentei nemotivate a consilierilor locali, instanta va declara vacante, prin hotãrâre, locurile consilierilor locali aleși care au lipsit nemotivat la oricare dintre cele 3 convocãri. Sesizarea instanței se face de cãtre prefect în maximum 3 zile de la data ședinței, pe baza procesului-verbal al ședinței, întocmit de secretarul unitãții administrativ-teritoriale. Hotãrârea instanței se pronunța în maximum 3 zile de la primirea sesizãrii din partea prefectului și poate fi atacatã cu recurs la instanta competenta. În cazul în care locurile declarate vacante, potrivit procedurii de mai sus, nu pot fi ocupate cu supleanții înscriși pe listele de candidați respective, potrivit legii, se organizeazã alegeri parțiale pentru completare, în termen de 90 de zile.

  (4) Lucrãrile ședinței de constituire sunt conduse de cel mai în varsta consilier local, ajutat de cei mai tineri 2 consilieri locali, cu asistenta de specialitate a secretarului unitãții administrativ-teritoriale, care întocmește și procesul-verbal al ședinței.

  (5) Absenta consilierilor locali de la ședința de constituire este consideratã motivatã dacã se face dovada ca aceasta a intervenit din cauza unei boli sau a unor evenimente de forta majorã care au fãcut imposibila prezenta acestora.

    ART. 32

  (1) Consilierii locali ale cãror mandate au fost validate depun în fata consiliului local urmãtorul jurãmânt în limba romana: "Jur sa respect Constituția și legile tarii și sa fac, cu buna-credința, tot ceea ce sta în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (orașului, municipiului, județului)... Asa sa-mi ajute Dumnezeu!"

  (2) Consilierii locali care refuza sa depunã jurãmântul sunt considerați demisionați de drept.

  (3) Jurãmântul poate fi depus și fãrã formula religioasã.

    ART. 33

  În cazul în care consilierul local declarat ales renunța la mandat înainte de validare sau refuza sa depunã jurãmântul, se supune validãrii mandatul primului supleant înscris pe lista partidului politic, a aliantei politice sau a aliantei electorale respective, dacã pana la validarea mandatului partidele și aliantele politice confirma în scris apartenența la partid. În cazul în care locurile rãmase vacante nu pot fi completate cu supleanți, conform legii, iar numãrul de consilieri locali se reduce sub jumãtate plus unu, se vor organiza alegeri parțiale pentru completare, în termen de 90 de zile.

    ART. 34

  (1) Dupã validare, în ședința de constituire a consiliului local, consilierii locali depun jurãmântul prevãzut la art. 32.

  (2) Consiliul local se declara legal constituit, dacã majoritatea consilierilor locali validati au depus jurãmântul. Constituirea consiliului local se constata prin hotãrâre, adoptatã cu votul majoritãții consilierilor locali validati.

    ART. 35

  (1) Dupã declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii sãi, prin hotãrâre adoptatã cu votul deschis al majoritãții consilierilor locali în funcție, un președinte de ședința, pe o perioada de cel mult 3 luni, care va conduce ședințele consiliului și va semna hotãrârile adoptate de acesta.

  (2) Consilierul local ales în condițiile alin. (1) poate fi schimbat din funcție, la initiativa a cel puțin unei treimi din numãrul consilierilor locali, prin votul majoritãții consilierilor locali în funcție.

  SECȚIUNEA a 2-a

  Atribuțiile consiliului local

    ART. 36

  (1) Consiliul local are initiativa și hotãrãște, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepția celor care sunt date prin lege în competenta altor autoritãți ale administrației publice locale sau centrale.

  (2) Consiliul local exercita urmãtoarele categorii de atribuții:

  a) atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local și ale societãților comerciale și regiilor autonome de interes local;

  b) atribuții privind dezvoltarea economico-socialã și de mediu a comunei, orașului sau municipiului;

  c) atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau municipiului;

  d) atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate cãtre cetãțeni;

  e) atribuții privind cooperarea interinstitutionala pe plan intern și extern.

  (3) În exercitarea atribuțiilor prevãzute la alin. (2) lit. a), consiliul local:

  a) aproba statutul comunei, orașului sau municipiului, precum și regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local;

  b) aproba, în condițiile legii, la propunerea primarului, înființarea, organizarea și statul de funcții ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes local, precum și reorganizarea și statul de funcții ale regiilor autonome de interes local;

  c) exercita, în numele unitãții administrativ-teritoriale, toate drepturile și obligațiile corespunzãtoare participatiilor deținute la societãți comerciale sau regii autonome, în condițiile legii.

  (4) În exercitarea atribuțiilor prevãzute la alin. (2) lit. b), consiliul local:

  a) aproba, la propunerea primarului, bugetul local, virãrile de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar;

  b) aproba, la propunerea primarului, contractarea și/sau garantarea împrumuturilor, precum și contractarea de datorie publica localã prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unitãții administrativ-teritoriale, în condițiile legii;

  c) stabilește și aproba impozitele și taxele locale, în condițiile legii;

  d) aproba, la propunerea primarului, documentațiile tehnico-economice pentru lucrãrile de investiții de interes local, în condițiile legii;

  e) aproba strategiile privind dezvoltarea economicã, socialã și de mediu a unitãții administrativ-teritoriale;

  f) asigura realizarea lucrãrilor și ia mãsurile necesare implementarii și conformarii cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeanã în domeniul protecției mediului și gospodãririi apelor pentru serviciile furnizate cetãțenilor.

  (5) În exercitarea atribuțiilor prevãzute la alin. (2) lit. c), consiliul local:

  a) hotãrãște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publica a comunei, orașului sau municipiului, dupã caz, precum și a serviciilor publice de interes local, în condițiile legii;

  b) hotãrãște vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privatã a comunei, orașului sau municipiului, dupã caz, în condițiile legii;

  c) avizeazã sau aproba, în condițiile legii, documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism ale localitãților;

  d) atribuie sau schimba, în conditiile legii, denumiri de strãzi, de piețe și de obiective de interes public local.

  (6) În exercitarea atribuțiilor prevãzute la alin. (2) lit. d), consiliul local:

  a) asigura, potrivit competentelor sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind:

  1. educația;

  2. serviciile sociale pentru protecția copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor varstnice, a familiei și a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socialã;

  3. sãnãtatea;

  4. cultura;

  5. tineretul;

  6. sportul;

  7. ordinea publica;

  8. situațiile de urgenta;

  9. protecția și refacerea mediului;

  10. conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de arhitectura, a parcurilor, gradinilor publice și rezervațiilor naturale;

  11. dezvoltarea urbana;

  12. evidenta persoanelor;

  13. podurile și drumurile publice;

  14. serviciile comunitare de utilitate publica: alimentare cu apa, gaz natural, canalizare, salubrizare, energie termica, iluminat public și transport public local, dupã caz;

  15. serviciile de urgenta de tip salvamont, salvamar și de prim ajutor;

  16. activitãțile de administrație social-comunitara;

  17. locuintele sociale și celelalte unitãți locative aflate în proprietatea unitãții administrativ-teritoriale sau în administrarea sa;

  18. punerea în valoare, în interesul comunitãții locale, a resurselor naturale de pe raza unitãții administrativ-teritoriale;

  19. alte servicii publice stabilite prin lege;

  b) hotãrãște acordarea unor sporuri și altor facilitãți, potrivit legii, personalului sanitar și didactic;

  c) sprijinã, în condițiile legii, activitatea cultelor religioase;

  d) poate solicita informãri și rapoarte de la primar, viceprimar și de la șefii organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publica de interes local;

  e) aproba construirea locuințelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuințelor sociale și a utilitãților locative aflate în proprietatea sau în administrarea sa;

  f) poate solicita informãri și rapoarte specifice de la primar și de la șefii organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publica de interes local.

  (7) În exercitarea atribuțiilor prevãzute la alin. (2) lit. e), consiliul local:

  a) hotãrãște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau strãine, în vederea finanțãrii și realizãrii în comun a unor acțiuni, lucrãri, servicii sau proiecte de interes public local;

  b) hotãrãște, în condițiile legii, infratirea comunei, orașului sau municipiului cu unitãți administrativ-teritoriale din alte tari;

  c) hotãrãște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unitãți administrativ-teritoriale din țara sau din strãinãtate, precum și aderarea la asociații naționale și internaționale ale autoritãților administrației publice locale, în vederea promovãrii unor interese comune.

  (8) Consiliul local poate conferi persoanelor fizice romane sau strãine cu merite deosebite titlul de cetãțean de onoare al comunei, orașului sau municipiului, în baza unui regulament propriu. Prin acest regulament se stabilesc și condițiile retragerii titlului conferit.

  (9) Consiliul local îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege.

    ART. 37

  Persoanele împuternicite sa reprezinte interesele unitãții administrativ-teritoriale în societãți comerciale, regii autonome de interes local, asociații de dezvoltare intercomunitara și alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin hotãrâre a consiliului local, în condițiile legii, respectându-se configurația politica de la ultimele alegeri locale.

  SECȚIUNEA a 3-a

  Funcționarea consiliului local

    ART. 38

  (1) Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organicã, în caz de rãzboi sau catastrofa.

  (2) Consiliul local isi exercita mandatul de la data constituirii pana la data declarãrii ca legal constituit a consiliului nou-ales.

    ART. 39

  (1) Consiliul local se întrunește în ședințe ordinare, lunar, la convocarea primarului.

  (2) Consiliul local se poate întruni și în ședințe extraordinare, la cererea primarului sau a cel puțin unei treimi din numãrul membrilor consiliului.

  (3) Convocarea consiliului local se face în scris, prin intermediul secretarului unitãții administrativ-teritoriale, cu cel puțin 5 zile înainte ședințelor ordinare sau cu cel puțin 3 zile înainte de ședințele extraordinare. Odatã cu notificarea convocãrii, sunt puse la dispoziție consilierilor locali materialele înscrise pe ordinea de zi.

  (4) În caz de forta majorã și de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei, orașului sau municipiului sau în alte situații stabilite de regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local, convocarea consiliului local se poate face de îndatã.

  (5) În invitația la ședința se vor preciza data, ora, locul desfãșurãrii și ordinea de zi a acesteia.

  (6) Ordinea de zi a ședinței consiliului local se aduce la cunostinta locuitorilor comunei sau ai orașului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.

  (7) În comunele sau orașele în care cetãțenii aparținând unei minoritãți naționale au o pondere de peste 20% din numãrul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunostinta publica și în limba maternã a cetãțenilor aparținând minoritãții respective.

  (8) În toate cazurile convocarea se consemneazã în procesul-verbal al ședinței.

    ART. 40

  (1) Ședințele consiliului local se desfãșoarã legal în prezenta majoritãții consilierilor locali în funcție.

  (2) Prezenta consilierilor locali la ședința este obligatorie. Cazurile în care absenta este motivatã se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local. Consilierul local care absenteazã nemotivat de doua ori consecutiv este sancționat, în condițiile regulamentului de organizare și funcționare a consiliului local.

    ART. 41

  Ședințele consiliului local sunt conduse de un președinte de ședința, ales în condițiile prevãzute la art. 35.

    ART. 42

  (1) Ședințele consiliului local sunt publice.

  (2) Lucrãrile ședințelor se desfãșoarã în limba romana.

  În consiliile locale în care consilierii locali aparținând unei minoritãți naționale reprezintã cel puțin o cincime din numãrul total, la ședințele de consiliu se poate folosi și limba maternã. În aceste cazuri se va asigura, prin grija primarului, traducerea în limba romana. În toate cazurile, documentele ședințelor de consiliu se întocmesc în limba romana.

  (3) Dezbaterile din ședințele consiliului local, precum și modul în care și-a exercitat votul fiecare consilier local se consemneazã într-un proces-verbal, semnat de președintele de ședința și de secretarul unitãții administrativ-teritoriale.

  (4) Președintele de ședința, împreunã cu secretarul unitãții administrativ-teritoriale isi asuma, prin semnatura, responsabilitatea veridicitatii celor consemnate.

  (5) La începutul fiecãrei ședințe, secretarul supune spre aprobare procesul-verbal al ședinței anterioare. Consilierii locali au dreptul ca, în cadrul ședinței, sa conteste conținutul procesului-verbal și sa ceara menționarea exactã a opiniilor exprimate în ședința anterioarã.

  (6) Procesul-verbal și documentele care au fost dezbãtute în ședința se depun într-un dosar special al ședinței respective, care va fi numerotat, semnat și sigilat de președintele de ședința și de secretar, dupã aprobarea procesului-verbal.

  (7) În termen de 3 zile de la terminarea ședinței, secretarul unitãții administrativ-teritoriale afișeazã la sediul primãriei și, dupã caz, pe pagina de internet a unitãții administrativ-teritoriale o copie a procesului-verbal al ședinței.

    ART. 43

  (1) Ordinea de zi a ședințelor se aproba de consiliul local, la propunerea celui care, în condițiile art. 39, a cerut întrunirea consiliului. Suplimentarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente, care nu pot fi amânate pana la ședința urmãtoare, și numai cu votul majoritãții consilierilor locali prezenți. Scoaterea unui proiect de hotãrâre de pe proiectul ordinii de zi se face numai cu acordul inițiatorului sau dacã acesta nu îndeplinește condițiile prevãzute la art. 44.

  (2) În cazul neaprobarii ordinii de zi, în condițiile prevãzute la alin. (1), nu se acorda indemnizația cuvenitã consilierilor locali pentru ședința respectiva.

    ART. 44

  (1) Proiectele de hotãrâri înscrise pe ordinea de zi a ședinței consiliului local nu pot fi dezbãtute dacã nu sunt însoțite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, care este elaborat în termen de 30 de zile de la înregistrarea proiectului, precum și de raportul comisiei de specialitate a consiliului, cu excepția cazurilor prevãzute la art. 39 alin. (2) și (4).

  (2) Dacã rapoartele prevãzute la alin. (1) nu sunt întocmite în termen de 30 de zile de la înregistrarea proiectului, acestea se considera implicit favorabile.

    ART. 45

  (1) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin consiliul local adopta hotãrâri, cu votul majoritãții membrilor prezenți, în afarã de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare și funcționare a consiliului cere o alta majoritate.

  (2) Se adopta cu votul majoritãții consilierilor locali în funcție urmãtoarele hotãrâri ale consiliului local:

  a) hotãrârile privind bugetul local;

  b) hotãrârile privind contractarea de împrumuturi, în condițiile legii;

  c) hotãrârile prin care se stabilesc impozite și taxe locale;

  d) hotãrârile privind participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala sau de cooperare transfrontaliera;

  e) hotãrârile privind organizarea și dezvoltarea urbanistica a localitãților și amenajarea teritoriului;

  f) hotãrârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autoritãți publice, cu persoane juridice romane sau strãine.

  (3) Hotãrârile privind patrimoniul se adopta cu votul a doua treimi din numãrul total al consilierilor locali în funcție.

  (4) Dacã bugetul local nu poate fi adoptat dupã doua ședințe consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se va desfasura pe baza bugetului anului precedent pana la adoptarea noului buget, dar nu mai târziu de 45 de zile de la data publicãrii legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I.

  (5) Consiliul local stabilește ca unele hotãrâri sa fie luate prin vot secret. Hotãrârile cu caracter individual cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret, cu excepțiile prevãzute de lege. Procedurile de votare vor fi stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local.

  (6) Proiectele de hotãrâri pot fi propuse de consilieri locali, de primar, viceprimar sau de cetãțeni. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului unitãții administrativ-teritoriale și al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului.

    ART. 46

  (1) Nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotãrârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soț, sotie, afini sau rude pana la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusã dezbaterilor consiliului local.

  (2) Hotãrârile adoptate de consiliul local cu încãlcarea dispozițiilor alin. (1) sunt nule de drept. Nulitatea se constata de cãtre instanta de contencios administrativ. Acțiunea poate fi introdusã de orice persoana interesatã.

    ART. 47

  Hotãrârile consiliului local se semneazã de președintele de ședința, ales în condițiile prevãzute la art. 35, și se contrasemneazã, pentru legalitate, de cãtre secretar. În cazul în care președintele de ședința lipsește sau refuza sa semneze, hotãrârea consiliului local se semneazã de 3-5 consilieri locali.

    ART. 48

  (1) Secretarul unitãții administrativ-teritoriale nu va contrasemna hotãrârea în cazul în care considera ca aceasta este ilegala. În acest caz, va depune în scris și va expune consiliului local opinia sa motivatã, care va fi consemnatã în procesul-verbal al ședinței.

  (2) Secretarul unitãții administrativ-teritoriale va comunica hotãrârile consiliului local primarului și prefectului de îndatã, dar nu mai târziu de 10 zile lucrãtoare de la data adoptãrii.

  (3) Comunicarea, însoțitã de eventualele obiecții cu privire la legalitate, se face în scris de cãtre secretar și va fi înregistratã într-un registru special destinat acestui scop.

    ART. 49

  (1) Hotãrârile cu caracter normativ devin obligatorii și produc efecte de la data aducerii lor la cunostinta publica, iar cele individuale, de la data comunicãrii.

  (2) Aducerea la cunostinta publica a hotãrârilor cu caracter normativ se face în termen de 5 zile de la data comunicãrii oficiale cãtre prefect.

    ART. 50

  În unitãțile administrativ-teritoriale în care cetãțenii aparținând unei minoritãți naționale au o pondere de peste 20% din numãrul locuitorilor hotãrârile cu caracter normativ se aduc la cunostinta publica și în limba maternã a cetãțenilor aparținând minoritãții respective, iar cele cu caracter individual se comunica, la cerere, și în limba maternã.

    ART. 51

  (1) În exercitarea mandatului, consilierii locali sunt în serviciul colectivitãții locale.

  (2) Primarul este obligat ca, prin intermediul secretarului și al aparatului de specialitate, sa punã la dispoziție consilierilor locali, la cererea acestora, în termen de cel mult 10 zile lucrãtoare, informațiile necesare în vederea îndeplinirii mandatului.

  (3) Consilierii locali sunt obligați ca, în îndeplinirea mandatului, sa organizeze periodic intalniri cu cetãțenii și sa acorde audiente.

  (4) Fiecare consilier local, precum și viceprimarul sunt obligați sa prezinte un raport anual de activitate, care va fi fãcut public prin grija secretarului.

  (5) Pentru participarea la ședințele consiliului local și ale comisiilor de specialitate, consilierul local primește o indemnizație stabilitã în condițiile legii.

  (6) Consilierii locali au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le efectueazã în îndeplinirea mandatului lor, în condițiile legii.

  (7) Consiliul local poate hotãrî diminuarea cuantumului indemnizației prevãzute la alin. (5) și a cotei în care se face decontarea conform prevederilor alin. (6), în concordanta cu posibilitãțile de finanțare.

    ART. 52

  La lucrãrile consiliului local pot asista și lua cuvântul, fãrã drept de vot, prefectul, președintele consiliului județean sau reprezentanții acestora, deputații și senatorii, miniștrii și ceilalți membri ai Guvernului, secretarii și subsecretarii de stat, șefii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe centrale din unitãțile administrativ-teritoriale, în problemele ce privesc domeniile de responsabilitate a acestor servicii, precum și persoanele interesate, invitate de primar.

    ART. 53

  (1) Locuitorii satelor care nu au consilieri locali aleși în consiliile locale sunt reprezentați la ședințele de consiliu de un delegat sãtesc.

  (2) Delegatul sãtesc este ales pe perioada mandatului consiliului local de cãtre o adunare sãteascã, constituitã din câte un reprezentant al fiecãrei familii, convocatã și organizatã de primar și desfasurata în prezenta primarului sau viceprimarului.

  (3) La discutarea problemelor privind satele respective delegații sãtești vor fi invitați în mod obligatoriu. Votul acestora are caracter consultativ.

  (4) Delegatului sãtesc îi sunt aplicabile, în mod corespunzãtor, prevederile art. 51 alin. (5) și (6).

    ART. 54

  (1) Dupã constituire consiliul local isi organizeazã comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate.

  (2) Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii locali.

  (3) Comisiile de specialitate isi aleg câte un președinte și un secretar.

  (4) Comisiile de specialitate analizeazã și avizeazã proiectele de hotãrâre din domeniul lor de activitate.

  (5) Comisiile de specialitate lucreazã în plen și iau hotãrâri cu votul majoritãții membrilor lor.

  (6) Organizarea, funcționarea și atribuțiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare a consiliului local, respectându-se configurația politica rezultatã în urma alegerilor locale.

  (7) Consiliile locale pot organiza, din proprie initiativa sau la initiativa primarului, dupã caz, comisii speciale de analiza și verificare, pe perioada determinata. Componenta comisiei speciale de analiza și verificare, obiectivele și perioada de desfãșurare a activitãților acesteia se stabilesc prin hotãrâre a consiliului local. Membrii comisiei acționeazã în limitele stabilite prin hotãrâre.

  SECȚIUNEA a 4-a

  Dizolvarea consiliului local

    ART. 55

  (1) Consiliul local se dizolva de drept sau prin referendum local. Consiliul local se dizolva de drept:

  a) în cazul în care acesta nu se întrunește timp de doua luni consecutiv;

  b) în cazul în care nu a adoptat în 3 ședințe ordinare consecutive nicio hotãrâre;

  c) în situația în care numãrul consilierilor locali se reduce sub jumãtate plus unu și nu se poate completa prin supleanți.

  (2) Primarul, viceprimarul, secretarul unitãții administrativ-teritoriale sau orice alta persoana interesatã sesizeazã instanta de contencios administrativ cu privire la cazurile prevãzute la alin. (1). Instanta analizeazã situația de fapt și se pronunța cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotãrârea instanței este definitiva și se comunica prefectului.

  (3) Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local, organizat în condițiile legii. Referendumul se organizeazã ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puțin 25% din numãrul cetãțenilor cu drept de vot înscriși pe listele electorale ale unitãții administrativ-teritoriale.

  (4) Cheltuielile pentru organizarea referendumului prevãzut la alin. (3) se suporta din bugetul local.

  (5) Referendumul local este organizat, în condițiile legii, de cãtre o comisie numita prin ordin al prefectului, compusa dintr-un reprezentant al prefectului, câte un reprezentant al primarului, al consiliului local și al consiliului județean și un judecãtor de la judecãtoria în a carei jurisdicție se afla unitatea administrativ-teritorialã în cauza. Secretarul comisiei este asigurat de instituția prefectului.

  (6) Referendumul este valabil dacã s-au prezentat la urne cel puțin jumãtate plus unu din numãrul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului local înceteazã înainte de termen dacã s-au pronunțat în acest sens cel puțin jumãtate plus unu din numãrul total al voturilor valabil exprimate.

  (7) Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu local se face de Guvern, la propunerea prefectului. Alegerile se organizeazã în termen de maximum 90 de zile de la rãmânerea definitiva și irevocabilã a hotãrârii judecãtorești prin care s-a constatat dizolvarea consiliului local sau, dupã caz, de la validarea rezultatului referendumului.

  (8) Pana la constituirea noului consiliu local, primarul sau, în absenta acestuia, secretarul unitãții administrativ-teritoriale va rezolva problemele curente ale comunei, orașului sau municipiului, potrivit competentelor și atribuțiilor ce îi revin, potrivit legii.

  (9) Consiliile locale pot organiza, din proprie initiativa sau din initiativa primarului, dupã caz, comisii mixte formate din consilieri locali, funcționari publici și alți specialiști, pe perioada determinata. Componenta comisiilor mixte, obiectivele și perioada de desfãșurare a activitãții acestora se stabilesc prin hotãrâri ale consiliilor locale. Ședințele comisiilor mixte sunt publice.

  SECȚIUNEA a 5-a

  Suspendarea mandatului de consilier local

    ART. 56

  (1) Mandatul de consilier local se suspenda de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Mãsura arestãrii preventive se comunica de îndatã de cãtre instanta de judecata prefectului care, prin ordin, constata suspendarea mandatului.

  (2) Suspendarea dureazã pana la încetarea situației prevãzute la alin. (1). Ordinul de suspendare se comunica de îndatã consilierului local.

  (3) În cazul în care consilierul local al cãrui mandat a fost suspendat a fost gãsit nevinovat, acesta are dreptul la despãgubiri, în condițiile legii.

    CAP. III

  Primarul și viceprimarul

    ART. 57

  (1) Comunele, orașele și municipiile au câte un primar și un viceprimar, iar municipiile resedinta de județ au un primar și 2 viceprimari, aleși în condițiile legii.

  (2) Viceprimarul este subordonat primarului și inlocuitorul de drept al acestuia, care îi poate delega atribuțiile sale.

  (3) Viceprimarul este ales cu votul majoritãții consilierilor locali în funcție, din rândul membrilor acestuia.*)

----

  *) Sintagma "membrilor acestuia" se referã la consilierii locali, membri ai consiliului local.

  (4) Schimbarea din funcție a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotãrâre adoptatã cu votul majoritãții consilierilor în funcție, la propunerea primarului sau a unei treimi din numãrul consilierilor locali în funcție.

  (5) Pe durata mandatului, primarul și viceprimarul primesc o indemnizație lunarã, ca unica forma de remunerare a activitãții corespunzãtoare funcției de primar, respectiv de viceprimar, și care reprezintã baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determina în raport cu venitul salarial. Primarul și viceprimarul nu beneficiazã de sporul de vechime în munca și nici de alte sporuri prevãzute de lege.

  (6) Durata mandatului constituie vechime în munca și în specialitatea studiilor absolvite.

  (7) Pe durata exercitãrii mandatului, viceprimarul isi pãstreazã statutul de consilier local, fãrã a beneficia de indemnizația aferentã acestui statut.

    ART. 58

  Validarea mandatului primarului se face potrivit prevederilor art. 30 alin. (1)-(5), care se aplica în mod corespunzãtor.

    ART. 59

  (1) Rezultatul validãrii sau invalidãrii alegerii primarului se aduce la cunostinta prefectului și se prezintã în ședința de constituire a consiliului local sau, dupã caz, într-o ședința extraordinarã, de cãtre un judecãtor desemnat de președintele judecãtoriei.

  (2) În caz de invalidare a alegerii primarului, Guvernul, la propunerea prefectului, va stabili data alegerilor. Acestea se organizeazã în termen de maximum 90 de zile de la data invalidãrii sau, dupã caz, de la data rãmânerii definitive și irevocabile a hotãrârii judecãtorești, în condițiile legii.

    ART. 60

  (1) Primarul depune în fata consiliului local jurãmântul prevãzut la art. 32 alin. (1).

  (2) Primarul care refuza sa depunã jurãmântul este considerat demisionat de drept.

    ART. 61

  (1) Primarul îndeplinește o funcție de autoritate publica.

  (2) Primarul asigura respectarea drepturilor și libertãților fundamentale ale cetãțenilor, a prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotãrârilor și ordonanțelor Guvernului, a hotãrârilor consiliului local; dispune mãsurile necesare și acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor și instrucțiunilor cu caracter normativ ale ministrilor, ale celorlalți conducatori ai autoritãților administrației publice centrale, ale prefectului, precum și a hotãrârilor consiliului județean, în condițiile legii.

  (3) Pentru punerea în aplicare a activitãților date în competenta sa prin actele normative prevãzute la alin. (2), primarul beneficiazã de un aparat de specialitate, pe care îl conduce.

  (4) Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente functionale, în condițiile legii. Compartimentele functionale ale acestuia sunt încadrate cu funcționari publici și personal contractual.

  (5) Primarul conduce serviciile publice locale.

    ART. 62

  (1) Primarul reprezintã unitatea administrativ-teritorialã în relațiile cu alte autoritãți publice, cu persoanele fizice sau juridice romane ori strãine, precum și în justiție.

  (2) Semnul distinctiv al primarului este o eșarfa în culorile drapelului național al României.

  (3) Eșarfa va fi purtata, în mod obligatoriu, la solemnitãți, recepții, ceremonii publice și la celebrarea cãsãtoriilor.

  (4) Modelul eșarfei se stabilește prin hotãrâre a Guvernului.

    ART. 63

  (1) Primarul îndeplinește urmãtoarele categorii principale de atribuții:

  a) atribuții exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condițiile legii;

  b) atribuții referitoare la relația cu consiliul local;

  c) atribuții referitoare la bugetul local;

  d) atribuții privind serviciile publice asigurate cetãțenilor;

  e) alte atribuții stabilite prin lege.

  (2) În temeiul alin. (1) lit. a), primarul îndeplinește funcția de ofițer de stare civilã și de autoritate tutelara și asigura funcționarea serviciilor publice locale de profil, atribuții privind organizarea și desfãșurarea alegerilor, referendumului și a recensamantului. Primarul îndeplinește și alte atribuții stabilite prin lege.

  (3) În exercitarea atribuțiilor prevãzute la alin. (1) lit. b), primarul:

  a) prezintã consiliului local, în primul trimestru, un raport anual privind starea economicã, socialã și de mediu a unitãții administrativ-teritoriale;

  b) prezintã, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte și informãri;

  c) elaboreazã proiectele de strategii privind starea economicã, socialã și de mediu a unitãții administrativ-teritoriale și le supune aprobãrii consiliului local.

  (4) În exercitarea atribuțiilor prevãzute la alin. (1) lit. c), primarul:

  a) exercita funcția de ordonator principal de credite;

  b) întocmește proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului local;

  c) inițiazã, în condițiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi și emiterea de titluri de valoare în numele unitãții administrativ-teritoriale;

  d) verifica, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscalã a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cat și a sediului secundar.

  (5) În exercitarea atribuțiilor prevãzute la alin. (1) lit. d), primarul:

  a) coordoneazã realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publica de interes local;

  b) ia mãsuri pentru prevenirea și, dupã caz, gestionarea situațiilor de urgenta;

  c) ia mãsuri pentru organizarea executãrii și executarea în concret a activitãților din domeniile prevãzute la art. 36 alin. (6) lit. a)-d);

  d) ia mãsuri pentru asigurarea inventarierii, evidentei statistice, inspecției și controlului efectuãrii serviciilor publice de interes local prevãzute la art. 36 alin. (6) lit. a)-d), precum și a bunurilor din patrimoniul public și privat al unitãții administrativ-teritoriale;

  e) numește, sancționeazã și dispune suspendarea, modificarea și încetarea raporturilor de serviciu sau, dupã caz, a raporturilor de munca, în condițiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum și pentru conducãtorii instituțiilor și serviciilor publice de interes local;

  f) asigura elaborarea planurilor urbanistice prevãzute de lege, le supune aprobãrii consiliului local și acționeazã pentru respectarea prevederilor acestora;

  g) emite avizele, acordurile și autorizațiile date în competenta sa prin lege și alte acte normative;

  h) asigura realizarea lucrãrilor și ia mãsurile necesare conformarii cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeanã în domeniul protecției mediului și gospodãririi apelor pentru serviciile furnizate cetãțenilor.

  (6) Pentru exercitarea corespunzãtoare a atribuțiilor sale, primarul colaboreazã cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale din unitãțile administrativ-teritoriale, precum și cu consiliul județean.

  (7) Numirea conducãtorilor instituțiilor și serviciilor publice de interes local se face pe baza concursului organizat potrivit procedurilor și criteriilor aprobate de consiliul local, la propunerea primarului, în condițiile legii. Numirea se face prin dispoziția primarului, având anexat contractul de management.

    ART. 64

  (1) În exercitarea atribuțiilor de autoritate tutelara și de ofițer de stare civilã, a sarcinilor ce îi revin din actele normative privitoare la recensãmânt, la organizarea și desfãșurarea alegerilor, la luarea mãsurilor de protecție civilã, precum și a altor atribuții stabilite prin lege, primarul acționeazã și ca reprezentant al statului în comuna sau în orașul în care a fost ales.

  (2) În aceasta calitate, primarul poate solicita prefectului, în condițiile legii, sprijinul conducãtorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale din unitãțile administrativ-teritoriale, dacã sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate prin aparatul de specialitate.

    ART. 65

  Atribuțiile de ofițer de stare civilã și de autoritate tutelara pot fi delegate și secretarului unitãții administrativ-teritoriale sau altor funcționari publici din aparatul de specialitate cu competente în acest domeniu, potrivit legii.

    ART. 66

  (1) Primãrii comunelor pot angaja, în limita numãrului maxim de posturi aprobate, un consilier personal. Primãrii orașelor, municipiilor și ai municipiilor resedinta de județ pot infiinta, în limita numãrului maxim de posturi aprobate, cabinetul primarului, compartiment distinct format din:

  a) maximum 3 persoane la orașe și municipii;

  b) maximum 5 persoane la municipii resedinta de județ.

  (2) Personalul prevãzut la alin. (1) este numit și eliberat din funcție de cãtre primar.

  (3) Personalul prevãzut la alin. (1) isi desfãșoarã activitatea în baza unui contract individual de munca pe durata determinata, încheiat în condițiile legii, pe durata mandatului primarului.

  (4) Atribuțiile personalului prevãzut la alin. (1) se stabilesc prin dispoziție a primarului.

    ART. 67

  (1) Primarul general al municipiului București, asimilat demnitarului, poate infiinta în limita numãrului maxim de posturi aprobate, cabinetul primarului general, compartiment distinct, care cuprinde urmãtoarele funcții de execuție de specialitate: directorul de cabinet, 3 asistenți de cabinet, 8 consilieri personali, 2 secretari personali și 2 curieri personali.

  (2) Salarizarea personalului din cadrul cabinetului primarului general al municipiului București se va face potrivit cap. II lit. B din anexa nr. 1 la Ordonanta Guvernului nr. 3/2006  privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2006 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 24/2000  privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998  privind sistemul de stabilire a salariilor de baza în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupa funcții de demnitate publica, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 323/2006 .

    ART. 68

  (1) În exercitarea atribuțiilor sale primarul emite dispoziții cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dupã ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupã ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupã caz.

  (2) Prevederile art. 48 și ale art. 49 alin. (2) se aplica în mod corespunzãtor.

    ART. 69

  (1) Mandatul primarului este de 4 ani și se exercita pana la depunerea jurãmântului de cãtre primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organicã, în caz de rãzboi, calamitate naturala, dezastru sau sinistru deosebit de grav.

  (2) Mandatul primarului înceteazã de drept în condițiile legii statutului aleșilor locali, precum și în urmãtoarele situații:

  a) dacã acesta se afla în imposibilitatea exercitãrii funcției datoritã unei boli grave, certificate, care nu permite desfãșurarea activitãții în bune condiții timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic;

  b) dacã acesta nu isi exercita, în mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv.

  (3) În cazurile prevãzute la alin. (2), prefectul, prin ordin, ia act de încetarea mandatului primarului.

  (4) Ordinul prefectului poate fi atacat de primar la instanta de contencios administrativ în termen de 10 zile de la comunicare.

  (5) Instanta de contencios administrativ este obligatã sa se pronunțe în termen de 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilã nu se mai efectueazã, iar hotãrârea primei instanțe este definitiva și irevocabilã.

  (6) Data organizãrii alegerilor pentru funcția de primar se stabilește de Guvern, la propunerea prefectului. Acestea se organizeazã în termen de maximum 90 de zile de la expirarea termenului prevãzut la alin. (4) sau de la data pronunțãrii hotãrârii instanței, în condițiile alin. (5).

    ART. 70

  (1) Mandatul primarului înceteazã ca urmare a rezultatului unui referendum local având ca obiect demiterea acestuia, organizat în condițiile legii, conform procedurii prevãzute la art. 55 alin. (3)-(7).

  (2) Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se organizeazã ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de locuitorii comunei, orașului sau municipiului, ca urmare a nesocotirii de cãtre acesta a intereselor generale ale colectivitãții locale sau a neexercitarii atribuțiilor ce îi revin, potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercita ca reprezentant al statului.

  (3) Cererea va cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele și prenumele, data și locul nașterii, seria și numãrul buletinului sau ale cãrții de identitate și semnatura olografã ale cetãțenilor care au solicitat organizarea referendumului.

  (4) Organizarea referendumului trebuie sa fie solicitatã, în scris, de cel puțin 25% dintre locuitorii cu drept de vot. Acest procent trebuie sa fie realizat în fiecare dintre localitãțile componente ale comunei, orașului sau municipiului.

    ART. 71

  (1) Mandatul primarului se supenda de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Mãsura arestãrii preventive se comunica de îndatã de cãtre instanta de judecata prefectului care, prin ordin, constata suspendarea mandatului.

  (2) Ordinul de suspendare se comunica de îndatã primarului.

  (3) Suspendarea dureazã pana la încetarea situației prevãzute la alin. (1).

  (4) Dacã primarul suspendat din funcție a fost gãsit nevinovat, acesta are dreptul, în condițiile legii, la plata drepturilor salariale corespunzãtoare perioadei în care a fost suspendat.

  (5) Prevederile alin. (1)-(4) se aplica și viceprimarului.

    ART. 72

  (1) În caz de vacanta a funcției de primar, precum și în caz de suspendare din funcție a acestuia, atribuțiile ce îi sunt conferite prin prezenta lege vor fi exercitate de drept de viceprimar sau, dupã caz, de unul dintre viceprimari, desemnat de consiliul local cu votul secret al majoritãții consilierilor locali în funcție.

  (2) În situația prevãzutã la alin. (1), consiliul local poate delega, prin hotãrâre, din rândul membrilor sãi, un consilier local care va îndeplini temporar atribuțiile viceprimarului.

  (3) În situația în care sunt suspendați din funcție, în același timp, atât primarul, cat și viceprimarul, consiliul local deleagã un consilier local care va îndeplini atât atribuțiile primarului, cat și pe cele ale viceprimarului, pana la încetarea suspendãrii.

  (4) Dacã devin vacante, în același timp, atât funcția de primar, cat și cea de viceprimar, consiliul local alege un nou viceprimar, prevederile alin. (1) și (2) aplicându-se pana la alegerea unui nou primar. Data organizãrii alegerilor pentru funcția de primar se stabilește de Guvern, la propunerea prefectului. Alegerile se organizeazã în termen de maximum 90 de zile de la vacantarea funcției de primar.

    CAP. IV

  Instituțiile, serviciile publice de interes local și aparatul de specialitate al primarului

    ART. 73

  Consiliile locale pot infiinta și organiza instituții și servicii publice de interes local în principalele domenii de activitate, potrivit specificului și nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale și în limita mijloacelor financiare de care dispun.

    ART. 74

  (1) Numirea și eliberarea din funcție a personalului din cadrul instituțiilor și serviciilor publice de interes local se fac de conducãtorii acestora, în condițiile legii.

  (2) Numirea și eliberarea din funcție a personalului din aparatul de specialitate al primarului se fac de primar, în condițiile legii.

    ART. 75

  Functionarii din cadrul instituțiilor și serviciilor publice de interes local și din cadrul aparatului de specialitate al primarului se bucura de stabilitate în funcție, în condițiile legii.

    ART. 76

  (1) În raporturile dintre cetãțeni și autoritãțile administrației publice locale se folosește limba romana.

  (2) În unitãțile administrativ-teritoriale în care cetãțenii aparținând unei minoritãți naționale au o pondere de peste 20% din numãrul locuitorilor, în raporturile lor cu autoritãțile administrației publice locale, cu aparatul de specialitate și organismele subordonate consiliului local, aceștia se pot adresa, oral sau în scris, și în limba lor maternã și vor primi rãspunsul atât în limba romana, cat și în limba maternã.

  (3) În condițiile prevãzute la alin. (2), în posturile care au atribuții privind relații cu publicul vor fi încadrate și persoane care cunosc limba maternã a cetãțenilor aparținând minoritãții respective.

  (4) Autoritãțile administrației publice locale vor asigura inscriptionarea denumirii localitãților și a instituțiilor publice de sub autoritatea lor, precum și afișarea anunțurilor de interes public și în limba maternã a cetãțenilor aparținând minoritãții respective, în condițiile prevãzute la alin. (2).

  (5) Actele oficiale se întocmesc în mod obligatoriu în limba romana.

    ART. 77

  Primarul, viceprimarul, secretarul unitãții administrativ-teritoriale și aparatul de specialitate al primarului constituie o structura funcționalã cu activitate permanenta, denumita primãria comunei, orașului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotãrârile consiliului local și dispozițiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitãții locale.

    CAP. V

  Administrația publica a municipiului București

    ART. 78

  Municipiul București este organizat în 6 subdiviziuni administrativ-teritoriale, numite sectoare.

    ART. 79

  (1) Sectoarele municipiului București au câte un primar și un viceprimar, iar municipiul București are un primar general și 2 viceprimari.

  (2) Validarea alegerii primarului general al municipiului București se face de președintele Tribunalului București, în condițiile prezentei legi.

    ART. 80

  Autoritãțile administrației publice locale din municipiul București sunt Consiliul General al Municipiului București și consiliile locale ale sectoarelor, ca autoritãți deliberative, precum și primarul general al municipiului București și primãrii sectoarelor, ca autoritãți executive, alese în condițiile legii pentru alegerea autoritãților administrației publice locale.

    ART. 81

  (1) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului București se constituie, funcționeazã și pot fi dizolvate în condițiile prevãzute de dispozițiile prezentei legi pentru consiliile locale, care se aplica în mod corespunzãtor.

  (2) Consiliile locale ale sectoarelor municipiului București exercita, în principal, urmãtoarele atribuții:

  a) aleg, din rândul consilierilor, consilierul care conduce ședințele consiliului, precum și un viceprimar; aceștia isi pãstreazã calitatea de consilier;

  b) aproba regulamentul de organizare și funcționare a consiliului;

  c) avizeazã studii, prognoze și programe de dezvoltare economico-socialã, de organizare și amenajare a teritoriului și urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare regionala și zonala, în condițiile legii, pe care le supune spre aprobare Consiliului General al Municipiului București;

  d) aproba bugetul local, împrumuturile, virãrile de credite și modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de încheiere a exercițiului bugetar; stabilesc impozite și taxe locale, precum și taxe speciale, în condițiile legii;

  e) aproba, la propunerea primarului, în condițiile legii, organigrama, statul de funcții, numãrul de personal și regulamentul de organizare și funcționare ale aparatului de specialitate și ale serviciilor publice de interes local.

  f) administreazã, în condițiile legii, bunurile proprietate publica sau privatã a municipiului, de pe raza sectorului, pe baza hotãrârii Consiliului General al Municipiului București;

  g) hotãrãsc cu privire la concesionarea sau închirierea serviciilor publice de sub autoritatea lor, în condițiile legii;

  h) înființeazã instituții, societãți comerciale și servicii publice; instituie, cu respectarea criteriilor generale stabilite prin lege, norme de organizare și funcționare pentru instituțiile și serviciile publice, precum și pentru societãțile comerciale pe care le înființeazã sau care se afla sub autoritatea lor; numesc și elibereazã din funcție, în condițiile legii, conducãtorii instituțiilor publice și ai serviciilor publice de interes local;

  i) aproba, în condițiile legii, planurile urbanistice zonale și de detaliu ale sectoarelor, pe care le comunica Consiliului General al Municipiului București; aproba, în limitele competentelor lor, documentațiile tehnico-economice pentru lucrãrile de investiții de interes local și asigura condițiile necesare pentru realizarea lor, în concordanta cu prevederile planului urbanistic general al municipiului București și ale regulamentului aferent;

  j) asigura, potrivit competentelor lor, condițiile necesare bunei funcționari a instituțiilor și serviciilor publice de educație, sãnãtate, cultura, tineret și sport, apãrarea ordinii publice, de interes local; urmãresc și controleazã activitatea acestora;

  k) contribuie la organizarea activitãților științifice, culturale, artistice, sportive și de agrement;

  l) contribuie la asigurarea ordinii publice, analizeazã activitatea Poliției Comunitare și propune mãsuri de imbunatatire a acesteia;

  m) acționeazã pentru protecția și refacerea mediului, în scopul creșterii calitãții vieții; contribuie la protecția, conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de arhitectura, a parcurilor și a rezervațiilor naturale;

  n) contribuie la realizarea mãsurilor de protecție și asistenta socialã, asigura protecția drepturilor copilului, potrivit legislației în vigoare; aproba criteriile pentru repartizarea locuințelor sociale; înființeazã și asigura funcționarea unor instituții de binefacere de interes local;

  o) înființeazã și organizeazã târguri, piețe, oboare, locuri și parcuri de distractie, baze sportive și asigura buna funcționare a acestora;

  p) hotãrãsc, în condițiile legii, cu acordul Consiliului General al Municipiului București, cooperarea sau asocierea cu autoritãți ale administrației publice locale din țara sau din strãinãtate, precum și aderarea la asociații naționale și internaționale ale autoritãților administrației publice locale, în vederea promovãrii unor interese comune;

  q) hotãrãsc, în condițiile legii, cu acordul prealabil al Consiliului General al Municipiului București, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau strãine, cu organizații neguvernamentale și cu alți parteneri sociali, în vederea finanțãrii și realizãrii în comun a unor acțiuni, lucrãri, servicii sau proiecte de interes public local;

  r) asigura libertatea comerțului și încurajeazã libera initiativa, în condițiile legii;

  s) sprijinã, în condițiile legii, activitatea cultelor religioase.

  (3) Atribuțiile prevãzute la alin. (2) lit. c)-h), p) și q) pot fi exercitate numai pe baza împuternicirii exprese date prin hotãrâre a Consiliului General al Municipiului București.

  (4) Consiliile locale ale sectoarelor exercita și alte atribuții stabilite prin lege sau delegate de Consiliul General al Municipiului București.

    ART. 82

  Consiliul General al Municipiului București se constituie, funcționeazã și îndeplinește atribuțiile prevãzute de dispozițiile prezentei legi pentru consiliile locale, care se aplica în mod corespunzãtor.

    ART. 83

  (1) Primãrii și viceprimarii sectoarelor municipiului București funcționeazã în condițiile prevãzute de dispozițiile prezentei legi pentru primãrii și viceprimarii comunelor și orașelor și îndeplinesc atribuțiile stabilite de lege pentru aceștia, cu excepția celor referitoare la consultarea populației prin referendum, organizat pentru soluționarea problemelor locale de interes deosebit, și la mãsurile prevãzute de lege pentru desfãșurarea adunãrilor publice, care se exercita numai de primarul general al municipiului București.

  (2) Primarilor și viceprimarilor sectoarelor municipiului București li se aplica în mod corespunzãtor dispozițiile prezentei legi cu privire la suspendare și demitere.

  (3) Primarul general și viceprimarii municipiului București funcționeazã și îndeplinesc atribuțiile prevãzute de dispozițiile prezentei legi pentru primãrii și viceprimarii comunelor și orașelor, care se aplica în mod corespunzãtor.

  (4) Primarului general și viceprimarilor municipiului București li se aplica în mod corespunzãtor dispozițiile prezentei legi cu privire la suspendare și demitere.

    ART. 84

  Secretarilor sectoarelor municipiului București și secretarului general al municipiului București le sunt aplicabile în mod corespunzãtor prevederile cap. X.

    ART. 85

  Hotãrârile Consiliului General al Municipiului București și dispozițiile cu caracter normativ ale primarului general sunt obligatorii și pentru autoritãțile administrației publice locale organizate în sectoarele municipiului București.

    ART. 86

  (1) Primarul general al municipiului București împreunã cu primãrii sectoarelor municipiului București se întrunesc cel puțin o data pe luna, la convocarea primarului general sau la propunerea a cel puțin 3 primari de sectoare. La ședințe se analizeazã modul în care sunt duse la îndeplinire hotãrârile Consiliului General al Municipiului București și dispozițiile cu caracter normativ ale primarului general și se prezintã informãri reciproce privitoare la activitatea consiliilor locale de sector, avându-se în vedere corelarea unor activitãți necesare în vederea bunei funcționari a administrației municipiului București. La ședințe participa de drept și prefectul municipiului București.

  (2) Primãrii sectoarelor participa de drept la ședințele Consiliului General al Municipiului București și pot avea intervenții la dezbaterea problemelor aflate pe ordinea de zi.

  (3) La ședințele comisiilor Consiliului General al Municipiului București pot participa președinții comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de sector.

  (4) Președinții comisiilor de specialitate ale consiliilor locale de sector au dreptul sa intervinã la discuții, fãrã a avea drept de vot.

    CAP. VI

  Consiliul județean

  SECȚIUNEA 1

  Constituirea și componenta consiliului județean

    ART. 87

  (1) Consiliul județean este autoritatea administrației publice locale, constituitã la nivel județean pentru coordonarea activitãții consiliilor comunale, orãșenești și municipale, în vederea realizãrii serviciilor publice de interes județean.

  (2) Consiliul județean este compus din consilieri județeni, aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile legii.

    ART. 88

  Numãrul membrilor fiecãrui consiliu județean se stabilește prin ordin al prefectului, în funcție de numãrul locuitorilor județului, raportat de Institutul Național de Statistica la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, dupã caz, la data de 1 iulie a anului care preceda alegerile, dupã cum urmeazã:

*T*

──────────────────────────────────────────────────────

      Numãrul                      Numãrul

locuitorilor județului           consilierilor

──────────────────────────────────────────────────────

- pana la         350.000             31

- între 350.001 - 500.000             33

- între 500.001 - 650.000             35

- peste           650.000             37

──────────────────────────────────────────────────────

*ST*

    ART. 89

  Pentru validarea mandatelor consilierilor județeni se aplica în mod corespunzãtor procedura prevãzutã la art. 30, instanta competenta fiind tribunalul.

    ART. 90

  La constituirea consiliului județean se aplica în mod corespunzãtor dispozițiile art. 31-35.

  SECȚIUNEA a 2-a

  Atribuțiile consiliului județean

    ART. 91

  (1) Consiliul județean îndeplinește urmãtoarele categorii principale de atribuții:

  a) atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al consiliului județean, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes județean și ale societãților comerciale și regiilor autonome de interes județean;

  b) atribuții privind dezvoltarea economico-socialã a județului;

  c) atribuții privind gestionarea patrimoniului județului;

  d) atribuții privind gestionarea serviciilor publice din subordine;

  e) atribuții privind cooperarea interinstitutionala;

  f) alte atribuții prevãzute de lege.

  (2) În exercitarea atribuțiilor prevãzute la alin. (1) lit. a), consiliul județean:

  a) alege, din rândul consilierilor județeni, un președinte și doi vicepreședinți;

  b) hotãrãște înființarea sau reorganizarea de instituții, servicii publice și societãți comerciale de interes județean, precum și reorganizarea regiilor autonome de interes județean, în condițiile legii;

  c) aproba regulamentul de organizare și funcționare a consiliului județean, organigrama, statul de funcții, regulamentul de organizare și funcționare ale aparatului de specialitate, precum și ale instituțiilor și serviciilor publice de interes județean și ale societãților comerciale și regiilor autonome de interes județean;

  d) exercita, în numele județului, toate drepturile și obligațiile corespunzãtoare participatiilor deținute la societãți comerciale sau regii autonome, în condițiile legii;

  e) numește, sancționeazã și dispune suspendarea, modificarea și încetarea raporturilor de serviciu sau, dupã caz, a raporturilor de munca, în condițiile legii, pentru conducãtorii instituțiilor și serviciilor publice de interes județean.

  (3) În exercitarea atribuțiilor prevãzute la alin. (1) lit. b), consiliul județean:

  a) aproba, la propunerea președintelui consiliului județean, bugetul propriu al județului, virãrile de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare și contul de încheiere a exercițiului bugetar;

  b) aproba, la propunerea președintelui consiliului județean, contractarea și/sau garantarea împrumuturilor, precum și contractarea de datorie publica localã prin emisiuni de titluri de valoare în numele județului, în condițiile legii;

  c) stabilește impozite și taxe județene, în condițiile legii;

  d) adopta strategii, prognoze și programe de dezvoltare economico-socialã și de mediu a județului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aproba și urmãrește, în cooperare cu autoritãțile administrației publice locale comunale și orãșenești interesate, mãsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;

  e) stabilește, pe baza avizului consiliilor locale ale unitãților administrativ-teritoriale implicate, proiectele de organizare și amenajare a teritoriului județului, precum și de dezvoltare urbanistica generalã a acestuia și a unitãților administrativ-teritoriale componente; urmãrește modul de realizare a acestora, în cooperare cu autoritãțile administrației publice locale comunale, orãșenești sau municipale implicate;

  f) aproba documentațiile tehnico-economice pentru lucrãrile de investiții de interes județean, în limitele și în condițiile legii.

  (4) În exercitarea atribuțiilor prevãzute la alin. (1) lit. c), consiliul județean:

  a) hotãrãște darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publica a județului, dupã caz, precum și a serviciilor publice de interes județean, în condițiile legii;

  b) hotãrãște vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privatã a județului, dupã caz, în condițiile legii;

  c) atribuie, în condițiile legii, denumiri de obiective de interes județean.

  (5) În exercitarea atribuțiilor prevãzute la alin. (1) lit. d), consiliul județean:

  a) asigura, potrivit competentelor sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes județean privind:

  1. educația;

  2. serviciile sociale pentru protecția copilului, a persoanelor cu handicap, a persoanelor varstnice, a familiei și a altor persoane sau grupuri aflate în nevoie socialã;

  3. sãnãtatea;

  4. cultura;

  5. tineretul;

  6. sportul;

  7. ordinea publica;

  8. situațiile de urgenta;

  9. protecția și refacerea mediului;

  10. conservarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice și de arhitectura, a parcurilor, gradinilor publice și rezervațiilor naturale;

  11. evidenta persoanelor;

  12. podurile și drumurile publice;

  13. serviciile comunitare de utilitate publica de interes județean, precum și alimentarea cu gaz metan;

  14. alte servicii publice stabilite prin lege;

  b) sprijinã, în condițiile legii, activitatea cultelor religioase;

  c) emite avizele, acordurile și autorizațiile date în competenta sa prin lege;

  d) acorda consultanța în domenii specifice, în condițiile legii, unitãților administrativ-teritoriale din județ, la cererea acestora.

  (6) În exercitarea atribuțiilor prevãzute la alin. (1) lit. e), consiliul județean:

  a) hotãrãște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane ori strãine, inclusiv cu parteneri din societatea civilã, în vederea finanțãrii și realizãrii în comun a unor acțiuni, lucrãri, servicii sau proiecte de interes public județean;

  b) hotãrãște, în condițiile legii, infratirea județului cu unitãți administrativ-teritoriale din alte tari;

  c) hotãrãște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unitãți administrativ-teritoriale din țara ori din strãinãtate, precum și aderarea la asociații naționale și internaționale ale autoritãților administrației publice locale, în vederea promovãrii unor interese comune.

    ART. 92

  Persoanele împuternicite sa reprezinte interesele unitãții administrativ-teritoriale în societãți comerciale, regii autonome de interes județean, asociații de dezvoltare intercomunitara și alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin hotãrâre a consiliului județean, în condițiile legii, respectând configurația politica rezultatã dupã alegerile locale.

  SECȚIUNEA a 3-a

  Funcționarea consiliului județean

    ART. 93

  (1) Consiliul județean se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organicã, în caz de rãzboi sau de catastrofa.

  (2) Consiliul județean isi exercita mandatul de la data constituirii pana la data declarãrii ca legal constituit a consiliului nou-ales.

    ART. 94

  (1) Consiliul județean se întrunește în ședința ordinarã în fiecare luna, la convocarea președintelui consiliului județean.

  (2) Consiliul județean se poate întruni și în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar, la cererea președintelui sau a cel puțin unei treimi din numãrul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresatã președintelui consiliului județean, în cazuri excepționale care necesita adoptarea de mãsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlãturarea urmãrilor calamitãților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum și pentru apãrarea ordinii și liniștii publice.

  (3) Convocarea consiliului județean se face în scris, prin intermediul secretarului general al județului, cu cel puțin 5 zile înaintea ședințelor ordinare sau cu cel mult 3 zile înaintea celor extraordinare.

  (4) În caz de forta majorã și de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor județului convocarea consiliului județean se face de îndatã.

  (5) În invitația la ședința se vor preciza data, ora, locul desfãșurãrii și ordinea de zi a acesteia.

  (6) În situația în care președintele consiliului județean se afla în imposibilitatea de a convoca consiliul în ședința ordinarã, aceasta se va face de cãtre vicepreședintele desemnat în condițiile art. 107.

  (7) Ordinea de zi a ședinței consiliului județean se aduce la cunostinta locuitorilor județului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.

  (8) În județele în care cetãțenii aparținând unei minoritãți naționale au o pondere de peste 20% din numãrul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunostinta publica și în limba maternã a cetãțenilor aparținând minoritãții respective.

  (9) În toate cazurile convocarea se consemneazã în procesul-verbal al ședinței.

    ART. 95

  (1) Ședințele consiliului județean se desfãșoarã legal în prezenta majoritãții consilierilor județeni în funcție.

  (2) Prezenta consilierilor județeni la ședința este obligatorie. Cazurile în care se considera ca absenta este determinata de motive temeinice se vor stabili prin regulamentul de organizare și funcționare a consiliului județean. În situația în care un consilier județean absenteazã de doua ori consecutiv fãrã motive temeinice, el poate fi sancționat în condițiile regulamentului de organizare și funcționare a consiliului județean.

    ART. 96

  (1) Ședințele consiliului județean sunt conduse de președinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreședintele desemnat în condițiile art. 107.

  (2) În cazul în care, din motive întemeiate, lipsește și vicepreședintele desemnat în condițiile art. 107, ședința va fi condusã de celãlalt vicepreședinte sau de un consilier județean, ales cu votul majoritãții consilierilor județeni prezenți.

    ART. 97

  (1) În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, consiliul județean adopta hotãrâri cu votul majoritãții membrilor prezenți, în afarã de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare și funcționare a consiliului cere o alta majoritate.

  (2) Proiectele de hotãrâri pot fi propuse de consilieri județeni, de președintele consiliului județean, de vicepreședinții consiliului județean sau de cetãțeni. Redactarea proiectelor se face de cãtre cei care le propun, cu sprijinul secretarului unitãții administrativ-teritoriale și al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al consiliului județean.

  (3) Hotãrârile se semneazã de președinte sau, în lipsa acestuia, de vicepreședintele consiliului județean care a condus ședința și se contrasemneazã de secretarul județului.

    ART. 98

  Dispozițiile art. 42-46, 48-52 și ale art. 54 se aplica în mod corespunzãtor.

    ART. 99

  (1) Consiliul județean se dizolva de drept în condițiile art. 55 alin. (1) sau prin referendum județean.

  (2) Secretarul județului sau orice alta persoana interesatã sesizeazã instanta de contencios administrativ cu privire la cazurile prevãzute la alin. (1). Instanta analizeazã situația de fapt și se pronunța cu privire la dizolvarea consiliului județean. Hotãrârea instanței este definitiva și se comunica prefectului.

  (3) Consiliul județean poate fi dizolvat prin referendum județean, organizat în condițiile legii. Referendumul se organizeazã ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puțin 20% din numãrul cetãțenilor cu drept de vot, înscriși pe listele electorale ale unitãții administrativ-teritoriale.

  (4) Cheltuielile pentru organizarea referendumului prevãzut la alin. (3) se suporta din bugetul județean.

  (5) Referendumul județean este organizat, în condițiile legii, de o comisie compusa din prefect, un reprezentant al consiliului județean desemnat prin hotãrâre a consiliului județean și un judecãtor de la tribunal. Secretariatul comisiei este asigurat de instituția prefectului.

  (6) Referendumul este valabil dacã s-au prezentat la urne cel puțin jumãtate plus unu din numãrul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului județean înceteazã înainte de termen dacã s-au pronunțat în acest sens cel puțin jumãtate plus unu din numãrul total al voturilor valabil exprimate.

  (7) Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu județean se face de Guvern, la propunerea prefectului. Alegerile se organizeazã în termen de maximum 90 de zile de la rãmânerea definitiva și irevocabilã a hotãrârii judecãtorești prin care s-a constatat dizolvarea consiliului județean sau, dupã caz, de la validarea rezultatului referendumului.

  (8) Pana la constituirea noului consiliu județean, problemele curente ale administrației județului vor fi rezolvate de secretarul județului, pe baza unei împuterniciri speciale date de Guvern, prin Ministerul Administrației și Internelor.

    ART. 100

  Mandatul de consilier județean se suspenda în condițiile art. 56.

  SECȚIUNEA a 4-a

  Președintele și vicepreședinții consiliului județean

    ART. 101

  (1) Consiliul județean alege dintre membrii sãi un președinte și doi vicepreședinți.

  (2) Președintele și vicepreședinții se aleg cu votul secret al majoritãții consilierilor județeni în funcție.

  (3) Eliberarea din funcție a președintelui sau a vicepreședinților consiliului județean se face cu votul secret al majoritãții consilierilor în funcție, la propunerea a cel puțin unei treimi din numãrul acestora. Eliberarea din funcție a președintelui sau a vicepreședinților consiliului județean nu se poate face în ultimele șase luni ale mandatului consiliului județean.

  (4) Pe durata mandatului, președintele și vicepreședinții consiliului județean primesc o indemnizație lunarã, ca unica forma de remunerare a activitãții corespunzãtoare funcțiilor de președinte, respectiv de vicepreședinte al consiliului județean, care reprezintã baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determina în raport cu venitul salarial. Președintele și vicepreședinții consiliului județean nu beneficiazã de sporul de vechime în munca și nici de alte sporuri prevãzute de lege.

  (5) Durata mandatului constituie vechime în munca și în specialitatea studiilor absolvite.

    ART. 102

  (1) Președintele consiliului județean reprezintã județul în relațiile cu celelalte autoritãți publice, cu persoanele fizice și juridice romane și strãine, precum și în justiție.

  (2) Președintele rãspunde în fata consiliului județean de buna funcționare a administrației publice județene.

  (3) Aparatul de specialitate al consiliului județean este subordonat președintelui acestuia. Functionarii din cadrul aparatului de specialitate al consiliului județean se bucura de stabilitate în funcție, în condițiile legii.

    ART. 103

  (1) Președintele consiliului județean rãspunde de buna funcționare a aparatului de specialitate al consiliului județean, pe care îl conduce. Coordonarea unor compartimente din aparatul de specialitate poate fi delegatã, prin dispoziție a președintelui consiliului județean, vicepreședinților sau altor persoane, în condițiile legii.

  (2) Președintele consiliului județean asigura respectarea prevederilor Constituției, punerea în aplicare a legilor, a decretelor Președintelui României, a hotãrârilor și ordonanțelor Guvernului, a hotãrârilor consiliului județean, precum și a altor acte normative.

    ART. 104

  (1) Președintele consiliului județean îndeplinește, în condițiile legii, urmãtoarele categorii principale de atribuții:

  a) atribuții privind funcționarea aparatului de specialitate al consiliului județean, a instituțiilor și serviciilor publice de interes județean și a societãților comerciale și regiilor autonome de interes județean;

  b) atribuții privind relația cu consiliul județean;

  c) atribuții privind bugetul propriu al județului;

  d) atribuții privind relația cu alte autoritãți ale administrației publice locale și serviciile publice;

  e) atribuții privind serviciile publice de interes județean;

  f) alte atribuții prevãzute de lege sau sarcini date de consiliul județean.

  (2) În exercitarea atribuțiilor prevãzute la alin. (1) lit. a), președintele consiliului județean:

  a) întocmește și supune spre aprobare consiliului județean regulamentul de organizare și funcționare a acestuia, organigrama, statul de funcții și regulamentul de organizare și funcționare a aparatului de specialitate, precum și ale instituțiilor și serviciilor publice de interes județean și ale societãților comerciale și regiilor autonome de interes județean;

  b) numește, sancționeazã și dispune suspendarea, modificarea și încetarea raporturilor de serviciu sau, dupã caz, a raporturilor de munca, în condițiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate al consiliului județean.

  (3) În exercitarea atribuțiilor prevãzute la alin. (1) lit. b), președintele consiliului județean:

  a) conduce ședințele consiliului județean și dispune mãsurile necesare pentru pregãtirea și desfãșurarea în bune condiții a acestora;

  b) prezintã consiliului județean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuțiilor sale și a hotãrârilor consiliului județean;

  c) propune consiliului județean numirea, sancționarea, modificarea și încetarea raporturilor de serviciu sau, dupã caz, a raporturilor de munca, în condițiile legii, pentru conducãtorii instituțiilor și serviciilor publice de interes județean.

  (4) În exercitarea atribuțiilor prevãzute la alin. (1) lit. c), președintele consiliului județean:

  a) exercita funcția de ordonator principal de credite;

  b) întocmește proiectul bugetului județului și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le supune spre aprobare consiliului județean, în condițiile și la termenele prevãzute de lege;

  c) urmãrește modul de realizare a veniturilor bugetare și propune consiliului județean adoptarea mãsurilor necesare pentru încasarea acestora la termen;

  d) inițiazã, cu aprobarea consiliului județean, negocieri pentru contractarea de împrumuturi și emisiuni de titluri de valoare în numele județului.

  (5) În exercitarea atribuțiilor prevãzute la alin. (1) lit. d), președintele consiliului județean:

  a) indruma metodologic, prin aparatul de specialitate al consiliului județean, activitãțile de stare civilã și autoritate tutelara desfãșurate în comune și orașe;

  b) poate acorda, fãrã plata, prin aparatul de specialitate al consiliului județean, sprijin, asistenta tehnica, juridicã și de orice alta natura consiliilor locale sau primarilor, la cererea expresã a acestora.

  (6) În exercitarea atribuțiilor prevãzute la alin. (1) lit. e), președintele consiliului județean:

  a) coordoneazã realizarea serviciilor publice și de utilitate publica de interes județean prestate prin intermediul aparatului de specialitate al consiliului județean sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice și de utilitate publica de interes județean;

  b) ia mãsuri pentru organizarea executãrii și executarea în concret a activitãților din domeniile prevãzute la art. 91 alin. (5) lit. a)-d);

  c) ia mãsuri pentru evidenta, statistica, inspecția și controlul efectuãrii serviciilor publice și de utilitate publica de interes județean prevãzute la art. 91 alin. (5) lit. a)-d), precum și a bunurilor din patrimoniul public și privat al județului;

  d) emite avizele, acordurile și autorizațiile date în competenta sa prin lege sau prin hotãrâre a consiliului județean;

  e) coordoneazã și controleazã organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publica de interes județean, înființate de consiliul județean și subordonate acestuia;

  f) coordoneazã și controleazã realizarea activitãților de investiții și reabilitare a infrastructurii județene.

  (7) Președintele consiliului județean poate delega vicepreședinților, prin dispoziție, atribuțiile prevãzute la alin. (6).

    ART. 105

  (1) Președintele consiliului județean poate infiinta, în limita numãrului maxim de posturi aprobate, cabinetul președintelui, compartiment distinct format din maximum 5 persoane.

  (2) Personalul din cadrul cabinetului președintelui este numit și eliberat din funcție de președintele consiliului județean.

  (3) Personalul din cadrul cabinetului președintelui consiliului județean isi desfãșoarã activitatea în baza unui contract individual de munca pe durata determinata, încheiat în condițiile legii, pe durata mandatului președintelui consiliului județean.

  (4) Atribuțiile personalului compartimentului prevãzut la alin. (1) se stabilesc prin dispoziție a președintelui consiliului județean.

    ART. 106

  (1) În exercitarea atribuțiilor sale președintele consiliului județean emite dispoziții cu caracter normativ sau individual. Acestea devin executorii numai dupã ce sunt aduse la cunostinta publica sau dupã ce au fost comunicate persoanelor interesate, dupã caz.

  (2) Prevederile art. 48 și ale art. 49 alin. (2) se aplica în mod corespunzãtor.

    ART. 107

  (1) În cazul suspendãrii președintelui, atribuțiile acestuia vor fi exercitate de unul dintre vicepreședinți, desemnat de consiliul județean prin votul secret al majoritãții consilierilor județeni în funcție.

  (2) În celelalte cazuri de absenta a președintelui atribuțiile sale vor fi exercitate, în numele acestuia, de unul dintre vicepreședinți, desemnat de președinte prin dispoziție.

    ART. 108

  (1) Președintele și vicepreședinții consiliului județean isi pãstreazã calitatea de consilier județean.

  (2) Prevederile art. 69 și 71 se aplica în mod corespunzãtor și președintelui consiliului județean.

    CAP. VII

  Initiativa cetateneasca

    ART. 109

  (1) Cetãțenii pot propune consiliilor locale și consiliilor județene pe a cãror raza domiciliazã, spre dezbatere și adoptare, proiecte de hotãrâri.

  (2) Promovarea unui proiect de hotãrâre poate fi initiata de unul sau de mai mulți cetãțeni cu drept de vot, dacã acesta este susținut prin semnãturi de cel puțin 5% din populația cu drept de vot a unitãții administrativ-teritoriale respective.

    ART. 110

  (1) Inițiatorii depun la secretarul unitãții administrativ-teritoriale forma propusã pentru proiectul de hotãrâre. Proiectul va fi afișat spre informare publica prin grija secretarului unitãții administrativ-teritoriale.

  (2) Inițiatorii asigura întocmirea listelor de sustinatori pe formulare puse la dispoziție de secretarul unitãții administrativ-teritoriale.

  (3) Listele de sustinatori vor cuprinde numele, prenumele și domiciliul, seria și numãrul actului de identitate și semnãturile susținãtorilor.

  (4) Listele de sustinatori pot fi semnate numai de cetãțenii cu drept de vot care au domiciliul pe raza unitãții administrativ-teritoriale respective, al carei consiliu local sau județean urmeazã sa dezbata proiectul de hotãrâre în cauza.

    ART. 111

  Dupã depunerea documentației și verificarea acesteia de cãtre secretarul unitãții administrativ-teritoriale, proiectul de hotãrâre va urma procedurile regulamentare de lucru ale consiliului local sau județean, dupã caz.

    CAP. VIII

  Administratorul public

    ART. 112

  (1) La nivelul comunelor și orașelor, primarul poate propune consiliului local înființarea funcției de administrator public, în limita numãrului maxim de posturi aprobate.

  (2) Numirea și eliberarea din funcție a administratorului public se fac de primar, pe baza unor criterii, proceduri și atribuții specifice, aprobate de consiliul local. Numirea în funcție se face pe baza de concurs.

  (3) Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management, încheiat în acest sens cu primarul, atribuții de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes local.

  (4) Primarul poate delega cãtre administratorul public, în condițiile legii, calitatea de ordonator principal de credite.

    ART. 113

  (1) La nivelul județelor, președintele consiliului județean poate propune consiliului județean înființarea funcției de administrator public, în limita numãrului maxim de posturi aprobate.

  (2) Numirea și eliberarea din funcție a administratorului public se fac de președintele consiliului județean, pe baza unor criterii, proceduri și atribuții specifice, aprobate de consiliul județean. Numirea în funcție se face pe baza de concurs.

  (3) Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management, încheiat în acest sens cu președintele consiliului județean, atribuții de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes județean.

  (4) Președintele consiliului județean poate delega cãtre administratorul public, în condițiile legii, calitatea de ordonator principal de credite.

    ART. 114

  (1) Asociațiile de dezvoltare intercomunitara pot decide desemnarea unui administrator public pentru gestionarea serviciilor de interes general care fac obiectul asocierii.

  (2) Recrutarea, numirea și eliberarea din funcție a administratorului public al asociațiilor de dezvoltare intercomunitara se fac pe baza unei proceduri specifice de cãtre consiliile de administrație ale acestora și sunt aprobate prin hotãrâri ale consiliilor locale și consiliilor județene respective.

    CAP. IX

  Actele autoritãților administrației publice locale și comunicarea acestora

    ART. 115

  (1) Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin:

  a) primarul emite dispoziții;

  b) consiliul local adopta hotãrâri;

  c) consiliul județean adopta hotãrâri.

  (2) Dispozițiile primarului se comunica în mod obligatoriu prefectului județului, în cel mult 5 zile lucrãtoare de la semnarea lor.

  (3) Hotãrârile consiliului local se comunica în mod obligatoriu:

  a) primarului unitãții administrativ-teritoriale;

  b) prefectului județului.

  (4) Hotãrârile consiliului județean se comunica în mod obligatoriu prefectului județului.

  (5) Comunicarea actelor între autoritãțile administrației publice locale și cu prefectul județului se efectueazã prin intermediul secretarului unitãții administrativ-teritoriale.

  (6) Actele autoritãților administrației publice locale se vor aduce la cunostinta publica prin grija secretarului unitãții administrativ-teritoriale.

  (7) Dispozițiile primarului, hotãrârile consiliului local și hotãrârile consiliului județean sunt supuse controlului de legalitate al prefectului în condițiile legii care îi reglementeazã activitatea.

    CAP. X

  Secretarii unitãților administrativ-teritoriale

    ART. 116

  (1) Fiecare unitate administrativ-teritorialã și subdiviziune administrativ-teritorialã a municipiilor are un secretar salarizat din bugetul local. Secretarul comunei, orașului, municipiului, județului și al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor este funcționar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. Secretarul se bucura de stabilitate în funcție.

  (2) Secretarul unitãții administrativ-teritoriale nu poate fi membru al unui partid politic, sub sancțiunea destituirii din funcție.

  (3) Secretarul unitãții administrativ-teritoriale nu poate fi soț, sotie sau ruda de gradul întâi cu primarul sau cu viceprimarul, respectiv cu președintele sau vicepreședintele consiliului județean, sub sancțiunea eliberãrii din funcție.

  (4) Recrutarea, numirea, suspendarea, modificarea, încetarea raporturilor de serviciu și regimul disciplinar ale secretarului unitãții administrativ-teritoriale se fac în conformitate cu prevederile legislației privind funcția publica și functionarii publici.

    ART. 117

  Secretarul unitãții administrativ-teritoriale îndeplinește, în condițiile legii, urmãtoarele atribuții:

  a) avizeazã, pentru legalitate, dispozițiile primarului și ale președintelui consiliului județean, hotãrârile consiliului local, respectiv ale consiliului județean;

  b) participa la ședințele consiliului local, respectiv ale consiliului județean;

  c) asigura gestionarea procedurilor administrative privind relația dintre consiliul local și primar, respectiv consiliul județean și președintele acestuia, precum și între aceștia și prefect;

  d) organizeazã arhiva și evidenta statistica a hotãrârilor consiliului local și a dispozițiilor primarului, respectiv a hotãrârilor consiliului județean și a dispozițiilor președintelui consiliului județean;

  e) asigura transparenta și comunicarea cãtre autoritãțile, instituțiile publice și persoanele interesate a actelor prevãzute la lit. a), în condițiile Legii nr. 544/2001  privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificãrile și completãrile ulterioare;

  f) asigura procedurile de convocare a consiliului local, respectiv a consiliului județean, și efectuarea lucrãrilor de secretariat, comunica ordinea de zi, întocmește procesul-verbal al ședințelor consiliului local, respectiv ale consiliului județean, și redacteazã hotãrârile consiliului local, respectiv ale consiliului județean;

  g) pregãtește lucrãrile supuse dezbaterii consiliului local, respectiv a consiliului județean, și comisiilor de specialitate ale acestuia;

  h) alte atribuții prevãzute de lege sau însãrcinãri date de consiliul local, de primar, de consiliul județean sau de președintele consiliului județean, dupã caz.

    CAP. XI

  Contravenții și sancțiuni

    ART. 118

  (1) Constituie contravenții și se sancționeazã cu amenda de la 1.000 lei la 5.000 lei urmãtoarele fapte:

  a) nepunerea în aplicare, cu rea-credința, a hotãrârilor consiliului local de cãtre primar;

  b) nepunerea în aplicare, cu rea-credința, a hotãrârilor consiliului județean de cãtre președintele consiliului județean;

  c) neprezentarea în termenul prevãzut de Legea finanțelor publice locale a proiectului bugetului unitãții administrativ-teritoriale de cãtre primar, respectiv președintele consiliului județean, din culpa lor;

  d) neprezentarea de cãtre primar sau președintele consiliului județean a rapoartelor prevãzute de lege, din culpa lor;

  e) neluarea mãsurilor necesare, stabilite de lege, de cãtre primar sau președintele consiliului județean, în calitatea acestora de reprezentanți ai statului în unitãțile administrativ-teritoriale.

  (2) Constatarea contravențiilor și aplicarea amenzilor se fac de cãtre prefect, în calitatea sa de autoritate publica, reprezentant al Guvernului pe plan local.

  (3) Dispozițiile prezentului articol se completeazã în mod corespunzãtor cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001  privind regimul juridic al contravențiilor, aprobatã cu modificãri și completãri prin Legea nr. 180/2002 , cu modificãrile și completãrile ulterioare.

    CAP. XII

  Bunuri și lucrãri publice

  SECȚIUNEA 1

  Administrarea bunurilor

    ART. 119

  Constituie patrimoniu al unitãții administrativ-teritoriale bunurile mobile și imobile care aparțin domeniului public al unitãții administrativ-teritoriale, domeniului privat al acesteia, precum și drepturile și obligațiile cu caracter patrimonial.

    ART. 120

  (1) Aparțin domeniului public de interes local sau județean bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public și nu sunt declarate prin lege de uz sau de interes public național.

  (2) Bunurile ce fac parte din domeniul public sunt inalienabile, imprescriptibile și insesizabile.

    ART. 121

  (1) Domeniul privat al unitãților administrativ-teritoriale este alcãtuit din bunuri mobile și imobile, altele decât cele prevãzute la art. 120 alin. (1), intrate în proprietatea acestora prin modalitãțile prevãzute de lege.

  (2) Bunurile ce fac parte din domeniul privat sunt supuse dispozițiilor de drept comun, dacã prin lege nu se prevede altfel.

  (3) Donațiile și legatele cu sarcini pot fi acceptate numai cu aprobarea consiliului local sau, dupã caz, a consiliului județean, cu votul majoritãții consilierilor locali sau județeni, dupã caz, în funcție.

  (4) Schimbul de imobile din domeniul privat al unitãților administrativ-teritoriale se face în condițiile legii, pe baza unui raport de evaluare, insusit de consiliul local.

    ART. 122

  Toate bunurile aparținând unitãților administrativ-teritoriale sunt supuse inventarierii anuale. Consiliilor locale și județene li se prezintã anual de cãtre primar, respectiv de președintele consiliului județean, un raport asupra situației gestionãrii bunurilor.

    ART. 123

  (1) Consiliile locale și consiliile județene hotãrãsc ca bunurile ce aparțin domeniului public sau privat, de interes local sau județean, dupã caz, sa fie date în administrarea regiilor autonome și instituțiilor publice, sa fie concesionate ori sa fie închiriate. Acestea hotãrãsc cu privire la cumpãrarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau județean, în condițiile legii.

  (2) Vânzarea, concesionarea și închirierea se fac prin licitație publica, organizatã în condițiile legii.

  (3) Prin derogare de la prevederile alin. (2), în cazul în care consiliile locale sau județene hotãrãsc vânzarea unui teren aflat în proprietatea privatã a unitãții administrativ-teritoriale pe care sunt ridicate construcții, constructorii de buna-credința ai acestora beneficiazã de un drept de preemptiune la cumpãrarea terenului aferent construcțiilor. Prețul de vânzare se stabilește pe baza unui raport de evaluare, aprobat de consiliul local sau județean, dupã caz.

  (4) Proprietarii construcțiilor prevãzute la alin. (3) sunt notificati în termen de 15 zile asupra hotãrârii consiliului local sau județean și isi pot exprima opțiunea de cumpãrare în termen de 15 zile de la primirea notificãrii.

    ART. 124

  Consiliile locale și consiliile județene pot da în folosinta gratuita, pe termen limitat, bunuri mobile și imobile proprietate publica sau privatã localã ori judeteana, dupã caz, persoanelor juridice fãrã scop lucrativ, care desfãșoarã activitate de binefacere sau de utilitate publica ori serviciilor publice.

  SECȚIUNEA a 2-a

  Lucrãrile publice

    ART. 125

  Consiliile locale sau consiliile județene pot contracta prin licitație efectuarea de lucrãri și servicii de utilitate publica, în limita sumelor aprobate prin bugetul local, respectiv județean.

    ART. 126

  Lucrãrile de construcții și reparații de interes public, finanțate din bugetele comunelor, orașelor, municipiilor sau județelor, se executa numai pe baza unor documentații tehnico-economice avizate sau aprobate, dupã caz, de consiliul local ori de consiliul județean și numai pe baza unei licitații publice, în limitele și în condițiile prevãzute de lege.

    ART. 127

  Documentațiile de urbanism și amenajare a teritoriului privind comuna, orașul, municipiul și județul se elaboreazã, se aproba și se finanțeazã în conformitate cu prevederile legii.

    CAP. XIII

  Dispoziții tranzitorii și finale

    ART. 128

  Consilierii locali sau județeni, dupã caz, primãrii, viceprimarii, primarul general al municipiului București, primãrii și viceprimarii subdiviziunilor administrativ-teritoriale, președinții și vicepreședinții consiliilor județene, secretarii unitãților administrativ-teritoriale și personalul din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean, rãspund, dupã caz, contraventional, administrativ, civil sau penal pentru faptele sãvârșite în exercitarea atribuțiilor ce le revin, în condițiile legii.

    ART. 129

  Județul Ilfov are resedinta în municipiul București.

    ART. 130

  Prevederile art. 57 alin. (4) și ale art. 101 alin. (3) privind eliberarea din funcție a viceprimarilor, a președinților și vicepreședinților consiliilor județene se aplica dupã alegerile autoritãților administrației publice locale din anul 2008.

    ART. 131

  Prevederile art. 19, art. 39 alin. (7) și ale art. 76 alin. (2)-(4) sunt aplicabile și în cazul în care, din diferite motive, dupã intrarea în vigoare a prezentei legi, ponderea cetãțenilor aparținând unei minoritãți naționale scade sub procentul prevãzut la art. 19.

    ART. 132*)

  Denumirea aparat propriu de specialitate se înlocuiește, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea aparat de specialitate. Denumirea aparat propriu de specialitate al consiliului local se înlocuiește, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea aparat de specialitate al primarului. Denumirea servicii descentralizate ale ministerelor se înlocuiește, în cuprinsul tuturor actelor normative în vigoare, cu denumirea servicii publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale.

----------

  *) Fost art. 156^2, introdus prin Legea nr. 286/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 18 iulie 2006.

    ART. 133

  (1) Prezenta lege intra în vigoare la 30 de zile de la data publicãrii în Monitorul Oficial al României, Partea I.

  (2) Pe aceeași data se abroga Legea administrației publice locale nr. 69/1991 , republicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 18 aprilie 1996, cu modificãrile ulterioare, art. 15 alin. (2) lit. d) și art. 18 alin. (2) teza II din Legea nr. 393/2004 **) privind Statutul aleșilor locali, publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 912 din 7 octombrie 2004, cu modificãrile ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare.

----------

  **) Abrogarea art. 15 alin. (2) lit. d) și art. 18 alin. (2) teza II din Legea nr. 393/2004  privind Statutul aleșilor locali a fost dispusã prin pct. 111 al art. I din Legea nr. 286/2006 , publicatã în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 18 iulie 2006.

  NOTA:

  Reproducem mai jos prevederile art. II din Legea nr. 286/2006  pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001 , care nu este incorporat în textul republicat al Legii nr. 215/2001  și care se aplica, în continuare, ca dispoziții proprii ale Legii nr. 286/2006 :

  "Art. II. - (1) Secretarii comunelor care, la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, nu au studii superioare isi pot pãstra funcția publica cu obligația ca, în termen de 3 ani de la data intrãrii în vigoare a prezentei legi, sa absolve o forma de învãțãmânt superior de lungã durata în specialitatea științe juridice sau administrație publica, sub sancțiunea eliberãrii din funcție.

  (2) Pana la data de 31 decembrie 2006, sub sancțiunea încetãrii raportului de serviciu, aceștia vor prezenta documente care dovedesc situația lor școlarã, care sa le permitã îndeplinirea în termen a obligației prevãzute mai sus."

                                   -------