COMUNA TOPALU

 

PREZENTARE GENERALA

Comuna Topalu este situata in partea de vest a judetului, pe malul Dunarii, in apropierea ostrovului Batrana, la o distanta de 80 km de municipiul Constanta si de 20 km de Harsova – orasul cel mai apropiat.

Comuna este constituita din doua sate: Topalu, satul de resedinta, si Capidava, situat la 7 km de Topalu.

Drumul national Constanta–Harsova si drumul de interes local Topalu– Harsova fac legatura comunei cu resedinta judetului.

Populatia comunei este in prezent de 1.918 locuitori.

Topalu este un sat romanesc, fiind intemeiat de emigrantii romani refugiati din Bugeac sau podisul Transilvaniei, improprietariti cu pamant si stabiliti pe aceste meleaguri, unde s-au ocupat in principal cu cresterea oilor. Numele satului isi are originea de la unul dintre primii locuitori pe nume Topal, de origine turca (in traducere, “topal”=schiop), care a murit eroic in razboiul din 1877.

 

Aspecte climatologice

Topoclimat specific influentei Fluviului Dunarea. In sezonul cald iau nastere miscari locale ale aerului, datorita diferentei dintre temperatura aerului si a uscatului, asa zisele brize de zi si de noapte. Ziua, datorita incalzirii puternice a suprafetei pamantului, aerul mai rece de pe suprafata Dunarii patrunde spre uscat.

 

Vegetatia

De un mare interes stiintific sunt structurile de origine algala - Stromatolite - care  ca frecventa, varietate si dimensiuni sunt pana in prezent unice in Europa. Remarcam faptul ca renumele recifilor de la Topalu a depasit hotarele tarii. Numerosi specialisti din strainatate au cerut informatii specialistilor nostrii sau au venit sa viziteze aflorimentele de la nord de Topalu.

 

Fauna

C.radiata Radicipora radiciformis - resturi de echinoide reprezentate mai ales prin radiole si testuri mici: Cidaris cervicalis; Cidaris marginata Hemicidaris crenularis; Rhabdocidaris nobilis; R. maxima; Stomechinus perlatus; Holectypus orificatus - crinoide - lamelibranchiate cu cochilia groasa sau cu umbone foarte dezvoltat; lamelibranhiate cu cochilia subtire: Pleuromia, Pholadomya, Cercomya. - spongieri calcarosi: Eusiphonella hemisphaerica, Eusiphonella bronni; Corynella aspera; Corynella brevis: Peronidella cylindrica; Peronidella radiciformis; Eudea perforata. - Viermi fixati pe spongieri sau pe cochilii de corali: Serpula plnorbiformis; Serpula socialis; Serpula spirolinites; Glomerula gordialis; Crania lamellosa; C. lineata; Zeilleria delmontana Acanthorhynchia senticosa; A. spinulosa; Rhactorhynchia inconstans; Septaliphoria astieriana; Septaliphoria moravica; etc. 

 

Obiective turistice

Capidava

Pe teritoriul comunei, intr-un golf linistit, se afla ruinele cetatii Capidava. Cetatea este intemeiata in vremea imparatului Traian, la inceputul secolului al II-lea e.n. Fortificatia romana s-a inaltat pe un pinten calcaros exact peste golful rotund in jurul caruia s-a grupat satul actual. Aici se inalta si astazi ruinele masive si monumentale ale cetatii. Zidurile castrului roman erau cladite din piatra taiata cubic, de mici dimensiuni. In jurul acestuia s-au sapat doua santuri adanci de aparare, cu val de pamant intre ele. Se poate presupune ca, la fel ca celelalte castre romane si Capidava avea un plan rectangular, cu patru porti si turnuri interioare.

Cetatea romana tarzie a fost de fapt construita la sfarsitul secolului al III-lea, in vremea tetrarhiei, cand intregul limes dunarean a fost reconstruit, procesul incheindu-se in vremea imparatului Constantin. Din acea vreme dateaza traseul general al zidului de incinta, dreptunghiular, in forma de „U“. Poarta principala era aparata de un singur turn masiv, pe latura de sud, lucru nemaiintalnit la alte castre.

Datorita deselor si grelelor vicisitudini, asezarea de la Capidava sufera de-a lungul timpului dese transformari, refaceri, insa organizarea si sistematizarea ei, continutul vietii materiale si spirituale ramanand aceleasi, dovedesc continuitatea etnica romaneasca, elementele straine ce patrund, fiind rapid asimilate. Un ultim atac al cumanilor, la mijlocul secolului al XI-lea, distruge definitiv asezarea de la Capidava.

Din ruinele acestui prim castru nu au ramas decat extrem de putine urme.

 

Muzeul de Arta „Dinu si Sevasta Vintila“ Topalu

Acest muzeu cuprinde peste 200 lucrari de pictura, sculptura si grafica, apartinand unor reprezentanti de marca ai artelor plastice romanesti, precum: Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Jean Alexandru Steriade, Ion Georgescu, Dimitrie Paciurea, Corneliu Medrea, Ion Jalea, Oscar Han.

Medicul Gheorghe Vintila, fiul lui Dinu si Sevasta Vintila, a donat colectia comunei natale in anul 1961.

Program: zilnic, intre orele 9-17 (luni si marti inchis).

 

Reciful neojurasic Topalu

Tip rezervatie: Paleontologica

Suprafata: 8 ha

Amplasare: La V de padurea Atarnati, la E de satele Tichilesti si Topalu, pe malul privalului Veriga, mic brat al Dunarii.

Aspecte geologice si geomorfologice

Reciful neojurasic de la Topalu, situat la N de localitatea cu acelasi nume, reprezinta cea mai clara sectiune de formatiuni de natura coraligena ale jurasicului superior ( Neojurasicului ) de pe tot teritoriul Romaniei  si suscita interesul a numerosi specialisti din tara si strainatate. De mare interes stiintific sunt si structurile de origine algala (stromatolite), unice in Europa prin frecventa, varietate si dimensiuni.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Reciful neojurasic de la Topalu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

            Reciful neojurasic de la Topalu, versantul vestic

 

 

Calcarele coraligene contin una din cele mai bogate asociatii de corali jurasici din tara. Acest complex coraligen este constituit dintr-o succesiune de calcare diferentiate litologic. Se  succeda  trei  nivele  de  biohermesi  biostrome de la N la S: 

-          calcare moi de varsta oxfordiana cu structuri lamelar concretionare (stromatolite) cu amoniti, brahiopode, calcare pelitice moi in strate subtiri, calcare organogene in bancuri groase de 2 - 4 m, calcare marnoase fin stratificate separate prin nivele de silexuri cenusi - negricioase neregulate, calcare marnoase de culoare galbui in stare proaspata pana la brun - albastrui in stare alterata, marne, calcare mitrice, bancuri de calcare cavernoase

-          calcare masive cu multe colonii mari de corali (si specii noi citate de I. Simionescu), cand ramurosi sau solitari, cand lamelari

-          formatiuni interstratificate (calcare calcare si marne), la care se adauga dolomitele.

Varsta complexului coraligen a fost apreciata din 1910 de catre I. Simionescu ca fiind sequanian - kimmeridgiana ( neojurasic). Faciesul recifal neojurasic din Bucegi, Muntii Apuseni cuprinde corali faretroni (Corynella, Eudea) cu unele genuri comune cu cele din Dobrogea unde predomina mai mult gasteropodele decat coralii. Asociatiile faunistice din calcarele organogene ale oxfordianului superior - kimmeridgianului inferior de pe marginea Masivului Sfanta Cruce din Polonia centrala, se gasesc si la Topalu. Structura calcarelor coraligene masive de aici este asemanatoare si cu cea a recifilor dezvoltati in zonele din fata Alpilor in marginea platformei epicontinentale hercinice, precum si cu cele de tip Stramberg din Slovenia.

 

CATEGORIILE DE FOLOSINTA A TERENURILOR PE LOCALITATI   

Specificatie

U.M.

Topalu

Capidava

Total comuna

Suprafata totala

Ha

5137

836

5973

Suprafata agricola - Total, din care:

-         in intravilan

-         in extravilan

Ha

4494

508

5002

79

18

97

4415

490

4905

Suprafata arabila

Ha

4418

504

4922

Situatia proprietatii

- numar de proprietari care locuiesc in sat si suprafata totala detinuta  de acestia

 

437

18

455

1015

65

1080

Pasuni

Ha

604

320

924

Vii

Ha

 

 

 

Livezi

Ha

 

 

 

Fond forestier

Ha

 

 

 

Alte suprafete

Ha

70

12

82

Ape-Balti

Ha

17,5

 

17,5

 

MANAGEMENT LACURI BALTI

Balta

SUPRAFATA

ha

PLAN DE SITUATIE

17,40

DACA LACUL ESTE ALIMENTAT DE LA UN RAU

Da- pe suprafata de 5,86 ha

DACA LACUL ARE DESCARCARE INTR-UN CURS DE APA

Da- pe suprafata de 5,86 ha

DACA RAUL ESTE PERMANENT

Da- fluviul Dunarea

DACA ARE AMENAJARI DE MAL

Nu

DACA ARE AMENAJARI PISCICOLE

Nu

PROPRIETARUL BALTII

Consiliul Local Topalu

 

STRUCTURA POPULATIEI. DATE STATISTICE

 

Topalu

Capidava

Total comuna

Romi

-

-

-

Gospodarii romi

-

-

-

Activitati principale romi

-

-

-

Persoane adulte cu handicap

6

-

6

Asistenti pt.persoane adulte cu handicap

6

-

6

Copii cu handicap

9

1

10

Asistenti pt.copii cu handicap

9

1

10

Varstnici in situatie de risc

-

-

-

Unitati asistenta sociala

-

-

-

Unitati asistenta medico-sociala

-

-

-

Unitati de invatamant :

Gradinite

Sc.cls.I-IV

Sc.cls.I-VIII

Licee

Sc.Art.+Mes.

 

1

 

-

 

1

1

-

1

1

-

1

-

-

-

-

-

-

Mijloc transport asigurat elevilor

1

-

1

Cadre didactice:

Profesori

Invatatori si educatori

12

-

12

6

-

6

6

-

6

Dispensare

1

-

1

Cabinete medicale individuale

2

-

2

Puncte sanitare (S=sezonier)

-

-

-

Medici

2

-

2

Cadre sanitare

1

-

1

Farmacii (S=sezonier)

-

-

-

Servicii sociale in comuna

-

-

-

Institutii ce ofera servicii sociale

-

-

-

Post politie

1

-

1

Serviciu de asistenta al Consiliului Local

1

-

1

Organizatii neguvernamentale ce activeaza in domeniul asistentei sociale

-

-

-

 

STRUCTURA POPULATIEI PE SATE SI NATIONALITATI

Localitatea

Total populatie

Sex

M

Sex

F

Romani

Turci-tatari

Aromani

Romi

Topalu

1818

1809

1009

-

-

-

-

Capidava

100

68

32

-

-

-

-

 

FORTA DE MUNCA SI PROTECTIA SOCIALA

Denumire indicatori

U.M

Total

Populatie  - total, din care:

    -femei

    -barbati

persoane

850

470

380

Nr. persoane apte de munca

persoane

850

Nr. pers. apte de munca incadrate cu contract de  munca, din care:

- in activitati private

Nr. mediu

166

 

41

Nr. pensionari existenti in comuna

persoane

740

Nr. someri existenti in comuna      

Persoane

19

Nr.persoane adulte cu handicap

persoane

6

Nr. persoane varstnice fara sustinatori

persoane

170

Nr.persoane apte de munca care primesc ajutor social

persoane

223

 

POPULATIA INACTIVA este de aproximativ 1068 persoane si este alcatuita din :

-          202 elevi si studenti

-          740 pensionari

-          126 personal casnic

 

SITUATIA CASELOR

Total locuinte:  659         din care :                                   

-          Racordate la sistemul de canalizare: 30

-          Racordate la sistemul de alimentare cu apa: 640

-          Racordate la sistemul de energie: 647

-          Racordate la Romtelecom: 230                              

-          Racordate la TV /radio:  590                                    

 

STAREA LOCUINTELOR din comuna se prezinta astfel:

-          foarte buna  (aproximativ 50 %)

-          buna (aproximativ 40 %)

-          proasta (aproximativ 10 %)

 

RETEAUA DE DRUMURI

-          drumurile sunt in stare buna

-          necesara pietruire 10 km drumuri comunale

-          legatura/ distanta fata de drumurile judetene/ nationale- 9 km

 

MANAGEMENTUL DESEURILOR

-          numarul platformelor de depozitare a gunoiului la nivelul intregii comune:- 3 platforme

-          amplasament si suprafata:- la intrarile in satul Topalu aproximatic 1 ha fiecare, iar in satul Capidava spre camp, langa cimitir, aproximativ 1 ha.

 

SITUATIA ALIMENTARII CU APA

-          sursa de apa proprie

-          calitatea apei:   buna

-          descriere puturi:            - debit:  2 x 104 mc/zi

                                         - adancime:       40 m

                                         - nivel hidrostatic subteran: intre 12-15m

-          descriere statie de pompare:      - 2 pompe HEBBE

                                                     - capacitate: 208 mc/zi

-          descriere rezervor de apa:          - 1 x 10000 mc/zi

                                                     - 1 x 15000 mc/zi

                                                     - apa se trateaza cu aparat de clorificare

-          conducta de aductiune: - material: PVC

                                         - diametru:        100 mm

                                         - lungime: 2 km

-          retea da apa existenta:  25 km

-          retea apa necesara: 7 km

 

SISTEMUL DE IRIGATII

-          sursa de alimentare cu apa: Fluviul Dunarea

-          descrierea amenajarii: terasa Topalu cu udare prin aspersie si brazde

-          numar de statii de pompare/ repompare: 12 buc.

-          lungime totala conducte: 112,6 km

-          distanta aproximativa fata de un curs de apa: 30 m

 

NUMARUL DE PERSONAL DIN CADRUL ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE TOPALU:

- 5 functionari publici cu studii medii:

-          secretar                                  

-          contabil

-          agent agricol

-          agent fiscal

-          agent incasator

- 10 persoane incadrate cu contract individual de munca la compartimentele:       

-          asistenta sociala

-          cultura

-          admin. Publica

-          gospodarire comunala

- 16 asistenti personali ai persoanelor cu handicap grav incadrati cu contract individual de munca.

 

ACTIVITATILE  ECONOMICE SI MEDIUL DE AFACERI

-          Societati comerciale (SRL) - 14

-          Asociatii familiale - 5

Domenii de activitate: comert, industrie usoara, agricultura.

    

INVATAMANT:

- numar total de unitati de invatamant: 2, din care:

-          1 gradinita cu 4 sali de clasa

-          1 scoala cu 4 sali de clasa si 3 laboratoare

UNITATI CULTURALE:

-          numar camine culturale: 1 - stare actuala foarte buna

-          numar biblioteci: 1 - stare actuala satisfacatoare

 

OBIECTIVELE PRIORITARE DE DEZVOLTARE LOCALA  vizeaza:

-          dezvoltarea zonei turistice in jurul rezervatiei si pe malul Dunarii, Capidava- Topalu

-          introducere sistem alimentare cu apa potabila pe o distanta de 7 km

-          construirea unei statii de clorinare a apei

-          extinderea retelei de distributie a energiei electrice

-          extinderea telecomunicatiilor si a tehnologiei informatiei- internet si cablu

-          pietruirea a circa 8 km de drumuri comunale

-          modernizarea scolii si a gradinitei din comuna Topalu

-          modernizarea si extinderea cladirii Primariei Topalu

-          modernizarea dispensarului din comuna

-          forarea a 3 putiri de apa potabila in comuna Topalu si sat Capidava

-          valorificarea potentialului turistic printr-o mai mare popularizare a zonei „Cetatea Capidava” precum si a Muzeului de Arta „Dinu si Sevasta Vintila”

-          promovarea unor politici coerente in domeniul sanatatii, al protectiei sociale cu accent prioritar pe protectia copilului si sprijinirea persoanelor varstnice

-          rezolvarea problemei sortarii si depozitarii gunoaielor menajere

-          valorificarea resurselor umane

 

OBSERVATII

-          Exista plan urbanistic general 

-          NU exista studiu de fezabilitate pentru sistemul de alimentare cu apa

-          Au fost intreprinse demersuri pentru inchiderea gropilor de gunoi

-          Prin Programul Sapard s-a realizat obiectivul: „Amenajare strazi rurale- pietruire comuna Topalu, Judetul Constanta”- exista studiu de fezabilitate