COMUNA TOPALU
PREZENTARE
GENERALA
Comuna Topalu este
situata in partea de vest a judetului, pe malul Dunarii, in apropierea
ostrovului Batrana, la o distanta de 80 km de municipiul Constanta si de 20 km
de Harsova – orasul cel mai apropiat.
Comuna este constituita
din doua sate: Topalu, satul de resedinta, si Capidava, situat la 7 km de
Topalu.
Drumul national
Constanta–Harsova si drumul de interes local Topalu– Harsova fac legatura
comunei cu resedinta judetului.
Populatia comunei
este in prezent de 1.918 locuitori.
Topalu este un sat
romanesc, fiind intemeiat de emigrantii romani refugiati din Bugeac sau podisul
Transilvaniei, improprietariti cu pamant si stabiliti pe aceste meleaguri, unde
s-au ocupat in principal cu cresterea oilor. Numele satului isi are originea de
la unul dintre primii locuitori pe nume Topal, de origine turca (in traducere,
“topal”=schiop), care a murit eroic in razboiul din 1877.
Topoclimat specific influentei Fluviului
Dunarea. In sezonul cald iau nastere miscari locale ale aerului, datorita
diferentei dintre temperatura aerului si a uscatului, asa zisele brize de zi si
de noapte. Ziua, datorita incalzirii puternice a suprafetei pamantului, aerul
mai rece de pe suprafata Dunarii patrunde spre uscat.
Vegetatia
De un mare interes stiintific sunt
structurile de origine algala - Stromatolite - care ca frecventa,
varietate si dimensiuni sunt pana in prezent unice in Europa. Remarcam faptul
ca renumele recifilor de la Topalu a depasit hotarele tarii. Numerosi specialisti
din strainatate au cerut informatii specialistilor nostrii sau au venit sa
viziteze aflorimentele de la nord de Topalu.
Fauna
C.radiata
Radicipora radiciformis - resturi de echinoide reprezentate mai ales prin
radiole si testuri mici: Cidaris cervicalis; Cidaris marginata Hemicidaris
crenularis; Rhabdocidaris nobilis; R. maxima; Stomechinus perlatus; Holectypus
orificatus - crinoide - lamelibranchiate cu cochilia groasa sau cu umbone
foarte dezvoltat; lamelibranhiate cu cochilia subtire: Pleuromia, Pholadomya,
Cercomya. - spongieri calcarosi: Eusiphonella hemisphaerica, Eusiphonella
bronni; Corynella aspera; Corynella brevis: Peronidella cylindrica; Peronidella
radiciformis; Eudea perforata. - Viermi fixati pe spongieri sau pe cochilii de
corali: Serpula plnorbiformis; Serpula socialis; Serpula spirolinites;
Glomerula gordialis; Crania lamellosa; C. lineata; Zeilleria delmontana
Acanthorhynchia senticosa; A. spinulosa; Rhactorhynchia inconstans;
Septaliphoria astieriana; Septaliphoria moravica; etc.
Obiective
turistice
Capidava
Pe teritoriul
comunei, intr-un golf linistit, se afla ruinele
cetatii Capidava. Cetatea este intemeiata in vremea imparatului Traian, la
inceputul secolului al II-lea e.n. Fortificatia romana s-a inaltat pe un pinten
calcaros exact peste golful rotund in jurul caruia s-a grupat satul actual.
Aici se inalta si astazi ruinele masive si monumentale ale cetatii. Zidurile
castrului roman erau cladite din piatra taiata cubic, de mici dimensiuni. In
jurul acestuia s-au sapat doua santuri adanci de aparare, cu val de pamant
intre ele. Se poate presupune ca, la fel ca celelalte castre romane si Capidava
avea un plan rectangular, cu patru porti si turnuri interioare.
Cetatea romana
tarzie a fost de fapt construita la sfarsitul secolului al III-lea, in vremea
tetrarhiei, cand intregul limes dunarean a fost reconstruit, procesul
incheindu-se in vremea imparatului Constantin. Din acea vreme dateaza traseul
general al zidului de incinta, dreptunghiular, in forma de „U“. Poarta principala
era aparata de un singur turn masiv, pe latura de sud, lucru nemaiintalnit la
alte castre.
Datorita deselor si
grelelor vicisitudini, asezarea de la Capidava sufera de-a lungul timpului dese
transformari, refaceri, insa organizarea si sistematizarea ei, continutul
vietii materiale si spirituale ramanand aceleasi, dovedesc continuitatea etnica
romaneasca, elementele straine ce patrund, fiind rapid asimilate. Un ultim atac
al cumanilor, la mijlocul secolului al XI-lea, distruge definitiv asezarea de
la Capidava.
Din ruinele acestui
prim castru nu au ramas decat extrem de putine urme.
Muzeul
de Arta „Dinu si Sevasta Vintila“ Topalu
Acest muzeu
cuprinde peste 200 lucrari de pictura, sculptura si grafica, apartinand unor
reprezentanti de marca ai artelor plastice romanesti, precum: Nicolae
Grigorescu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Jean Alexandru
Steriade, Ion Georgescu, Dimitrie Paciurea, Corneliu Medrea, Ion Jalea, Oscar
Han.
Medicul Gheorghe Vintila, fiul lui Dinu si
Sevasta Vintila, a donat colectia comunei natale in anul 1961.
Program: zilnic, intre orele 9-17 (luni si
marti inchis).
Reciful
neojurasic Topalu
Tip rezervatie: Paleontologica
Suprafata: 8 ha
Amplasare: La V de padurea Atarnati, la E de satele Tichilesti si
Topalu, pe malul privalului Veriga, mic brat al Dunarii.
Aspecte geologice si geomorfologice
Reciful neojurasic
de la Topalu, situat la N de localitatea cu acelasi nume, reprezinta cea mai
clara sectiune de formatiuni de natura coraligena ale jurasicului superior (
Neojurasicului ) de pe tot teritoriul Romaniei
si suscita interesul a numerosi specialisti din tara si strainatate. De
mare interes stiintific sunt si structurile de origine algala (stromatolite),
unice in Europa prin frecventa, varietate si dimensiuni.
Reciful neojurasic de la Topalu
Reciful
neojurasic de la Topalu, versantul vestic
Calcarele
coraligene contin una din cele mai bogate asociatii de corali jurasici din tara.
Acest complex coraligen este constituit dintr-o succesiune de calcare
diferentiate litologic. Se succeda trei nivele
de biohermesi
biostrome de la N la S:
-
calcare moi de varsta oxfordiana cu structuri lamelar
concretionare (stromatolite) cu amoniti, brahiopode, calcare pelitice moi in
strate subtiri, calcare organogene in bancuri groase de 2 - 4 m, calcare
marnoase fin stratificate separate prin nivele de silexuri cenusi - negricioase
neregulate, calcare marnoase de culoare galbui in stare proaspata pana la brun
- albastrui in stare alterata, marne, calcare mitrice, bancuri de calcare
cavernoase
-
calcare masive cu multe colonii mari de corali (si specii noi
citate de I. Simionescu), cand ramurosi sau solitari, cand lamelari
-
formatiuni interstratificate (calcare calcare si marne), la
care se adauga dolomitele.
Varsta complexului
coraligen a fost apreciata din 1910 de catre I. Simionescu ca fiind sequanian -
kimmeridgiana ( neojurasic). Faciesul recifal neojurasic din Bucegi,
Muntii Apuseni cuprinde corali faretroni (Corynella, Eudea) cu unele genuri
comune cu cele din Dobrogea unde predomina mai mult gasteropodele decat
coralii. Asociatiile faunistice din calcarele organogene ale oxfordianului
superior - kimmeridgianului inferior de pe marginea Masivului Sfanta Cruce din
Polonia centrala, se gasesc si la Topalu. Structura calcarelor coraligene
masive de aici este asemanatoare si cu cea a recifilor dezvoltati in zonele din
fata Alpilor in marginea platformei epicontinentale hercinice, precum si cu
cele de tip Stramberg din Slovenia.
CATEGORIILE DE
FOLOSINTA A TERENURILOR PE LOCALITATI
Specificatie |
U.M. |
Topalu |
Capidava |
Total comuna |
Suprafata totala |
Ha |
5137 |
836 |
5973 |
Suprafata
agricola - Total, din care: -
in intravilan -
in extravilan |
Ha |
4494 |
508 |
5002 |
79 |
18 |
97 |
||
4415 |
490 |
4905 |
||
Suprafata arabila |
Ha |
4418 |
504 |
4922 |
Situatia
proprietatii - numar de proprietari care locuiesc
in sat si suprafata totala detinuta de
acestia |
|
437 |
18 |
455 |
1015 |
65 |
1080 |
||
Pasuni |
Ha |
604 |
320 |
924 |
Vii |
Ha |
|
|
|
Livezi |
Ha |
|
|
|
Fond forestier |
Ha |
|
|
|
Alte suprafete |
Ha |
70 |
12 |
82 |
Ape-Balti |
Ha |
17,5 |
|
17,5 |
Balta
SUPRAFATA |
ha |
PLAN DE
SITUATIE |
17,40
|
DACA
LACUL ESTE ALIMENTAT DE LA UN RAU |
Da- pe
suprafata de 5,86 ha
|
DACA
LACUL ARE DESCARCARE INTR-UN CURS DE APA |
Da- pe
suprafata de 5,86 ha
|
DACA RAUL
ESTE PERMANENT |
Da- fluviul
Dunarea
|
DACA ARE
AMENAJARI DE MAL |
Nu
|
DACA ARE
AMENAJARI PISCICOLE |
Nu
|
PROPRIETARUL
BALTII |
Consiliul
Local Topalu
|
STRUCTURA
POPULATIEI. DATE STATISTICE
|
Topalu |
Capidava |
Total comuna |
Romi |
- |
- |
- |
Gospodarii romi |
- |
- |
- |
Activitati principale romi |
- |
- |
- |
Persoane adulte cu handicap |
6 |
- |
6 |
Asistenti pt.persoane adulte cu
handicap |
6 |
- |
6 |
Copii cu handicap |
9 |
1 |
10 |
Asistenti pt.copii cu handicap |
9 |
1 |
10 |
Varstnici in situatie de risc |
- |
- |
- |
Unitati asistenta sociala |
- |
- |
- |
Unitati asistenta medico-sociala |
- |
- |
- |
Unitati de invatamant : Gradinite Sc.cls.I-IV Sc.cls.I-VIII Licee Sc.Art.+Mes. |
1 |
- |
1 |
1 |
- |
1 |
|
1 |
- |
1 |
|
- |
- |
- |
|
- |
- |
- |
|
Mijloc transport asigurat
elevilor |
1 |
- |
1 |
Cadre didactice: Profesori Invatatori si educatori |
12 |
- |
12 |
6 |
- |
6 |
|
6 |
- |
6 |
|
Dispensare |
1 |
- |
1 |
Cabinete medicale individuale |
2 |
- |
2 |
Puncte sanitare (S=sezonier) |
- |
- |
- |
Medici |
2 |
- |
2 |
Cadre sanitare |
1 |
- |
1 |
Farmacii (S=sezonier) |
- |
- |
- |
Servicii sociale in comuna |
- |
- |
- |
Institutii ce ofera servicii
sociale |
- |
- |
- |
Post politie |
1 |
- |
1 |
Serviciu de asistenta al Consiliului
Local |
1 |
- |
1 |
Organizatii neguvernamentale ce
activeaza in domeniul asistentei sociale |
- |
- |
- |
Localitatea |
Total populatie |
Sex M |
Sex F |
Romani
|
Turci-tatari |
Aromani
|
Romi
|
Topalu
|
1818 |
1809 |
1009 |
- |
- |
- |
- |
Capidava |
100 |
68 |
32 |
- |
- |
- |
- |
FORTA DE MUNCA SI PROTECTIA SOCIALA
Denumire indicatori |
U.M |
Total |
Populatie - total, din care:
-femei
-barbati |
persoane |
850 470 380 |
Nr. persoane apte de munca |
persoane |
850 |
Nr. pers. apte de munca incadrate cu contract de munca, din care: - in
activitati private |
Nr.
mediu |
166 41 |
Nr.
pensionari existenti in comuna |
persoane |
740 |
Nr. someri existenti in
comuna |
Persoane |
19 |
Nr.persoane adulte cu handicap |
persoane |
6 |
Nr. persoane varstnice fara
sustinatori |
persoane |
170 |
Nr.persoane apte de munca care primesc ajutor
social |
persoane |
223 |
POPULATIA INACTIVA este de
aproximativ 1068 persoane si este
alcatuita din :
-
202 elevi si studenti
-
740 pensionari
-
126 personal casnic
SITUATIA CASELOR
Total
locuinte: 659 din care :
-
Racordate la sistemul de canalizare: 30
-
Racordate la sistemul de alimentare cu apa: 640
-
Racordate la sistemul de energie: 647
-
Racordate la Romtelecom: 230
-
Racordate la TV /radio: 590
STAREA LOCUINTELOR din comuna se
prezinta astfel:
-
foarte buna
(aproximativ 50 %)
-
buna (aproximativ 40 %)
-
proasta (aproximativ 10 %)
RETEAUA DE DRUMURI
-
drumurile sunt in stare buna
-
necesara pietruire 10 km drumuri comunale
-
legatura/ distanta fata de drumurile judetene/ nationale- 9
km
MANAGEMENTUL DESEURILOR
-
numarul platformelor de depozitare a gunoiului la nivelul
intregii comune:- 3 platforme
-
amplasament si suprafata:- la intrarile in satul Topalu
aproximatic 1 ha fiecare, iar in satul Capidava spre camp,
langa cimitir, aproximativ 1 ha.
SITUATIA ALIMENTARII CU APA
-
sursa de apa proprie
-
calitatea apei: buna
-
descriere puturi: -
debit: 2 x 104 mc/zi
-
adancime: 40 m
- nivel
hidrostatic subteran: intre 12-15m
-
descriere statie de pompare: -
2 pompe HEBBE
-
capacitate: 208 mc/zi
-
descriere rezervor de apa: -
1 x 10000 mc/zi
-
1 x 15000 mc/zi
-
apa se trateaza cu aparat de clorificare
-
conducta de aductiune: -
material: PVC
-
diametru: 100 mm
-
lungime: 2 km
-
retea da apa existenta: 25
km
-
retea apa necesara: 7 km
SISTEMUL DE IRIGATII
-
sursa de alimentare cu apa: Fluviul Dunarea
-
descrierea amenajarii: terasa Topalu cu udare prin aspersie
si brazde
-
numar de statii de pompare/ repompare: 12 buc.
-
lungime totala conducte: 112,6 km
-
distanta aproximativa fata de un curs de apa: 30 m
NUMARUL DE PERSONAL DIN CADRUL
ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE TOPALU:
- 5 functionari publici cu studii medii:
-
secretar
-
contabil
-
agent agricol
-
agent fiscal
-
agent incasator
- 10 persoane incadrate cu contract
individual de munca la compartimentele:
-
asistenta sociala
-
cultura
-
admin. Publica
-
gospodarire comunala
- 16 asistenti personali ai persoanelor cu
handicap grav incadrati cu contract individual de munca.
ACTIVITATILE ECONOMICE SI MEDIUL DE AFACERI
-
Societati comerciale (SRL) - 14
-
Asociatii familiale - 5
Domenii de activitate: comert, industrie
usoara, agricultura.
INVATAMANT:
- numar total de unitati de invatamant: 2, din care:
-
1 gradinita cu 4 sali de clasa
-
1 scoala cu 4 sali de clasa si 3 laboratoare
UNITATI CULTURALE:
-
numar camine culturale: 1 - stare actuala foarte buna
-
numar biblioteci: 1 - stare actuala satisfacatoare
OBIECTIVELE PRIORITARE DE
DEZVOLTARE LOCALA vizeaza:
-
dezvoltarea zonei turistice in jurul rezervatiei si pe malul
Dunarii, Capidava- Topalu
-
introducere sistem alimentare cu apa potabila pe o distanta
de 7 km
-
construirea unei statii de clorinare a apei
-
extinderea retelei de distributie a energiei electrice
-
extinderea telecomunicatiilor si a tehnologiei informatiei-
internet si cablu
-
pietruirea a circa 8 km de drumuri comunale
-
modernizarea scolii si a gradinitei din comuna Topalu
-
modernizarea si extinderea cladirii Primariei Topalu
-
modernizarea dispensarului din comuna
-
forarea a 3 putiri de apa potabila in comuna Topalu si sat
Capidava
-
valorificarea potentialului turistic printr-o mai mare
popularizare a zonei „Cetatea Capidava” precum si a Muzeului de Arta „Dinu si
Sevasta Vintila”
-
promovarea unor politici coerente in domeniul sanatatii, al
protectiei sociale cu accent prioritar pe protectia copilului si sprijinirea
persoanelor varstnice
-
rezolvarea problemei sortarii si depozitarii gunoaielor
menajere
-
valorificarea resurselor umane
OBSERVATII
-
Exista plan urbanistic general
-
NU exista studiu de fezabilitate pentru sistemul de
alimentare cu apa
-
Au fost intreprinse demersuri pentru inchiderea gropilor de
gunoi
-
Prin Programul Sapard s-a realizat obiectivul: „Amenajare
strazi rurale- pietruire comuna Topalu, Judetul Constanta”- exista studiu de
fezabilitate